MĂRTURII / Despre Iacob von Petrovici din Cernăuți

La 14 martie 1841, magistratura din Cernăuți a confirmat contractul semnat între dr.Christopher von Petrovici și magistratură, cu privire la terenul cu nr.cadastral 298, care aparținuse celor trei frați Petrovici: Christopher, Jacob și Petru. Decretul nr.7872 din 24 aprilie 1841 arată că a fost achiziționat de către magistratura orașului pentru suma de 8000 florini, pentru a construi sediul primăriei.

La 19 aprilie 1843, a fost pusă piatra de temelia a viitoarei primării. Conform unei vechi tradiții, au fost îngropate câteva monede de aur și o diplomă pergamentată, cu un mesaj pentru urmași…

Vor trece 23 de ani, iar unul dintre frații Petrovici, Jacob, va deveni primul primar al modernei urbe a Cernăuților.

Bunicul său a fost comerciant armean din Horodenca, din preajma Cernăuților, și a cumpărat moșia Bosanci din districtul Sucevei în anul 1785. A absolvit școala primară în Suceava, liceul la Cernăuți, s-a căsătorit cu Antonia, fiica unui faimos moșier armean von Mikuli, și s-a stabilit în satul Verecenca.

Cursul calm al vieții rurale a fost întrerupt prin alegerea lui Iacob în anul 1863, de către comitetul public al orașului; la 13 octombrie 1864, Iacob von Petrovici a preluat postul de primar al Cernăuților, care primise, concomitent, statutul de oraș autonom.

Primarul putea fi găsit la locul de muncă în orice moment al zilei, din moment ce el și familia sa s-au mutat la al treilea etaj al clădirii primăriei. Iacob von Petrovici a muncit din greu. Educația i-a definit principalele trăsături ale caracterului său – decență, bunătate, diplomație.

În timpul mandatului lui Iacob von Petrovici, s-a construit gara din Cernăuți (1865-1866), deschisă pe traseul feroviar Liov-Cernăuți-Iasi (1 septembrie 1866), a extins și îmbunătățit rețeaua stradală urbană. Sub conducerea sa, s-a organizat serviciul de pompieri al orașului, precum și politia moravurilor a fost reorganizată.

Astfel Cernăuți devine, dintr-un mic oraș provincial, un important centru comercial și industrial. Populația a crescut, iar comunitatea armenească a crescut de asemenea, deși încă nu avea propria sa biserică în Cernăuți. În anul 1865, a fost creat un comitet pentru a organiza construcția bisericii, în care a fost inclus și Iacob von Petrovici, alături de alți membri vestiti ai comunității armenești. Construcția bisericii a fost finalizată în anul 1875 și a fost sfințită, patronii spirituali fiind Sfinții Apostoli Petru si Pavel. Din nefericire, primul primar al Cernăuților nu a apucat să mai trăiască acest eveniment important.

Cernăuțenii și-au iubit primarul pentru bunătatea și spiritul său de dreptate, acordându-i titlul de “tatăl orașului ′′ (acest titlu apărea pentru prima oară în istoria orașului).  Împăratul l-a onorat pe Iacob von Petrovici cu ordinul Coroanei de fier clasa III. Cernăuțenii recunoscători au numit strada din preajma bisericii armenești dupa numele său (actualmente, strada Lomonosova).

Jacob von Petrovici a renuntat la al doilea mandat.

Jacob von Petrovici este înhumat în cimitirul creștin din localitate. Mormântul său este monument istoric/cimitirul se află pe strada Zelenoy, mormântul se află pe parcela nr.53. Mormântul are un obelisc piramidal din gresie, cu patru fațete, iar inscripția funerară, în germană și română, spune așa: “Jacob Cavaler de Petrovici, un mare moșier, primul primar autonom al orașului Cernauti.

 25 iulie 1815-1 noiembrie 1869 “.

Mulțumiri din toată inima lui Victor Davidovich, președintele comunității armenești din Cernăuti, și cercetării doamnelor Maria Nikirsa și Inna Savik.

traducere de Corina Derhler

by Mihai Stepan Cazazian