Redactor

Mare sărbătoare, mare, la Botoșani !

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

Iata ca a venit toamna cu bratele ei pline de roade si la Botoșani. Cuprinsi de stilul de viata actual, ne preocupăm de confortul zilnic, ne facem provizii de tot felul si uitam ca viata curge incet , dar sigur printre degete.

Ghidati de setea de cultura, am pornit la sarbatorirea Zilei Nationala a Republicii Armenia la Botoșani. Am simtit nevoia de cultura, de socializare, de veselie de a iesi dintre cei patru pereti personali. S-a anuntat de catre UAR sucursala Botosani patru zile de sarbatoare si de destindere intelectuala.

Si, a venit ziua de 3 noiembrie ora 17. Cu mic cu mare, membrii sucursalei cat si un numeros public simpatizant ne-am indreptat spre sediul filialei. Aici ne-a intampinat o atmosfera sarbatoareasca si cu nelipsita “cafea armenească”. A fost seara filmului “Tipografic majuscul” cu participarea extraordinară a protagonistului principal, Șerban Lazarovici, nominalizat la premiul masculin de interpretare la premiile GOPO si UCIN. Tanarul actor, dupa vizionarea filmului, ne-a impartasit diverse intamplari din culise si apropierea sa cu emotie de rol (intre noi fie vorba, interpretat magistral), mai ales ca si el a fost elev la acelasi liceu (“A.T. Laurian”) cu dizidentul Mugur Călinescu. Au mai fost si oaspeti dragi, precum preotul Mandalian cu sotia, dl Agop Vasile, presedintele sucursalei Bacau a UAR, fostul director al Teatrului “Mihai Eminescu”, dl Traian Apetrei impreuna cu sotia, doamna Florentina Gheorghita de la Centrul de Promovare Turistica Botosani, si alti invitati. A fost o seara deosebita cand toti am fost fericiti ca ne-am regasit aici, la filiala, intr-un mediu cald la propriu si la figurat.

A venit apoi ziua a doua, in 4 noiembrie la aceiasi ora17, unde am vizionat filmul semidocumentar “Bukovina, țara oamenilor fagi” (un titlu metaforic si frumos) in prezenta regizorului Florin Kevorkian. A fost o pelicula inedita, cu filmari ample si originale, cum nu prea am mai vazut in documentarele din Romania. Au fost interviurile a cate unei reprezentante (femeie) din fiecare nationalitate ce traieste in Bucovina (armeanca, lipoveanca, ucraineanca, evreica, hutula, grecoaica, unguroaica, etc). Apoi am purtat discutii cu regizorul filmului, despre felul de pregatire anterior filmarilor cu protagonistele peliculei. Foarte interesant totul si am putut dobandi multe cunostinte noi si total necunoscute.

Ziua a treia, in 5 noiembrie, a fost ziua cea mai densa. Au sosit oaspeti noi, precum Varujan Vosganian, Presedintele UAR, Armine Vosganian, regizoare si actrita, Hacik Garabet, secretarul General al UAR, si Presedintele filialei Roman, Dl Dr Nazaretian. Seara a debutat cu filmul “Cand moartea intarzie sa apara”, cu un comentariu tulburator in lectura poetului si prozatorului Varujan Vosganian. A urmat al doilea film, “Strunga”, o poveste trista dar adevarata despre orfanii genocidului de la 1915 ajunsi in România. Dupa proiectia celor doua filme au urmat discutii aprinse si edificatoare cu invitatii speciali, iar mai apoi Dl Vosganian a recitat cateva poeme din cartea sa “Ei spun ca ma cheama Varujan”.

A sosit si ultima zi, 6 noiembrie, la Galeriile de Arta “Stefan Luchian” cu vernisajul expozitiei Festivalului concurs “Andronic Taranu”, un concurs cu tema traditiile, istoria si personalitatile armene din Romania, completata de o expozitie de fotografie “Botosaniul de odinioara”, realizata impreuna cu Prof Stanciu Gheorghe si Alex Hriscu, o expozitie extreme de apreciata. Dupa deschiderea expozitiei, unde au rostit cate un cuvant de salut si de multumire, Presedintele sucursalei locale a UAR, Cristian Lazarovici, Traian Apetrei si Varujan Vosganian, s-a trecut la acordarea premiilor participantilor la concursul de arte plastice.

Dupa incheierea acestei adunari, unde s-au discutat diverse subiecte- bineinteles, constructive- ne-am retras la o agapa colegiala, prieteneasca, unde am socializat si am discutat despre proiecte noi de viitor.

Cu inima plina de frumos, cu o multumire sufleteasca deosebita dupa aceste patru zile de vis si realitate, ne-am imprastiat pe la casele noastre.

Nu pot sa inchei fara a aduce multumirile noastre, ale tuturor, Uniunii Armenilor din România, si in special domnului Presedinte Cristian Lazarovici, caruia i-am promis ca anul viitor vom sarbatori Ziua Nationala la timp (21 septembrie). 

Mihai Babei

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *