Lansarea volumului ,,Bucuria fidelității” scrisă de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române traducere din limba franceză în limba armeană la Facultatea de Teologie din cadrul Universității de Stat din Erevan

Marți 12 iulie la Facultatea de Teologie din cadrul Universității de Stat din Erevan a avut loc în cadru festiv lansarea volumului ,,Bucuria fidelității” al cărui autor este o distinsă personalitate din lumea teologiei ortodoxe, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Evenimentul s-a desfășurat cu binecuvântarea SS Karekin al II lea, Catolicos al Tuturor Armenilor, la inițiativa Arhiepiscopiei Armene din România și cu strânsa colaborare a conducerii Facultății de Teologie  din cadrul Universității de Stat din Erevan. Au fost prezenți ca invitați de seamă  Domnul Victor Opaschi, Secretar de Stat pentru Culte și PS Episcop Varlaam Ploieșteanu, vicar patriarhal al Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Române.

La festivitate au fost prezenți înalți ierarhi ai Bisericii Armene, corpul profesoral și studenți ai Facultății de Teologiei.

Cuvântul de deschidere a fost rostit de PS Episcop Anușavan Jamgocian, decan al Facultății de Teologie, care a punctat importanța momentului. A luat cuvântul apoi Dr Hovhanes Hovhanesian, Rectorul Universității de Stat din Erevan.

Aflat în Armenia ca invitat la festivitățile organizate  pentru aniversarea a 620 ani de la atestarea documentară și recunoașterea  Episcopiei Armene din România, Domnul Victor Opaschi, Secretar de Stat pentru Culte a făcut ample referiri la trecutul armenilor în România și la bunele relații dintre armeni și români.

Un cuvânt emoționant a rostit și PS Episcop Varlaam Ploieșteanul, vicar patriarhal: ”Importanța lucrării de față constă în faptul că temele dezvoltate, care vizează în mare relația dintre teologia și spiritualitatea creștine, nu sunt nicidecum depășite astăzi. Dimpotrivă, cartea aceasta este foarte actuală, în măsura în care epoca noastră (post)modernă, caracterizată printr-o puternică specializare și fragmentare a disciplinelor teologice, riscă să opereze o scindare între conceptualizarea analitică și trăirea duhovnicească: reflecția teologică actuală are tendința, poate mai mult ca niciodată, de a aluneca fie spre o teologie aspirituală, excesiv de rațională și abstractă, favorizând secularismul, fie spre o spiritualitate adogmatică, puternic psihologică și individualistă, alimentând pietismul. Ori, joncțiunea sau unitatea dintre teologie și spiritualitate este constitutivă atât pentru viața sănătoasă a Bisericii, cât și pentru actul teologic însuși.

            Aducem respectuoase mulțumiri Sanctității Sale,  Karekin al II-lea, pentru binecuvântarea publicării acestui volum, Preasfinției Sale, Datev, pentru inițiativa traducerii în limba armeană, Părintelui protoarhimandrit Shahe Ananyan, directorul Departamentului pentru Relații inter-bisericești al Sf. Scaun de la Ecimiadzin, traducătorilor, redactorilor, corectorilor și tuturor ostenitorilor care au făcut posibilă apariția acestei cărți.”

Cu mult interes a fost urmărit cuvântul  traducătorului, IPC Arhim Șahe Ananian, conducătorului Biroului de relații interbisericești  din cadrul Patriarhiei Bisericii Apostolice Armene. Acesta s-a referit la personalitatea autorului, punctând pașii parcurși de  Patriarhul Daniel de-a lungul unei pilduitoare vieți de slujire dar și aportul său la prezentarea  unor aspecte  actuale ale teologiei ortodoxe: ”Cu câțiva ani în urmă am cumpărat dintr-o librărie din Paris traducerea franceză a primului volum al „Teologiei dogmatice ortodoxe”, de renumitul teolog român, părintele Dumitru Stăniloae  («Le génie de l’Orthodoxie»). Traducerea reușită și temeinică a acelei cărți a fost motivul pentru care mi-am început „cercetările” pentru a dobândi mai multe informații despre traducător, Dan Ilie Ciobotea. Și, spre marea mea uimire, am aflat că traducătorul era Prea Fericitul Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Am căutat apoi să aflu mai multe despre moștenirea teologică academică a Prea Fericirii Sale, mai ales după ce am vizitat de mai multe ori România.

             La sfârșitul lui 2018, Întâistătătorul Eparhiei Diocezei Armene din România, Prea Sfințitul Episcop Datev Hakobyan, mi-a dăruit culegerea de studii teologice și reflecții ale Prea Fericitului Daniel, traduse în franceză la Centrul Ecumenic ISTINA, în 2009. Între timp mi-a sugerat să mă gândesc la traducerea în viitorul foarte apropiat a cărții în armeană. Cu adâncă recunoștință, îngăduiți-mi să mă adresez Prea Sfinției Sale, cu ocazia ducerii la capăt a acestui proiect, datorită eforturilor dedicate ale echipei de la Departamentului Ecumenic al Sfântului Ecimiadzin și cu sprijinul financiar generos și binevoitor al Eparhiei Armene din România…. Cine este teologul Daniel Ciobotea, care este moștenirea lui, cărei școli teologice îi aparține și unde și-a format viziunea ecleziastică și teologică? Răspunsul la toate aceste întrebări este rezumat, așa cum a subliniat însuși autorul în repetate rânduri în intervențiile sale publice, în propria sinteză pe care o face exprienței spirituale ortodoxe și patrimoniului teologic. Poate fi observat de asemenea că legătura dintre experiența duhovnicească și gândirea teologică se reflectă cu o notă unică, național-spirituală, în operele Patriarhului și Teologului Daniel.

Patriarhul Daniel s-a născut în 1951, în satul Dobrești, în vestul României, în familia credincioasă a unui profesor. Viitorul patriarh și-a petrecut anii copilăriei, adolescenței și tinereții (1951-1976) în orașele Lugoj și Timișoara, din regiunea multi-etnică și multiculturală a Banatului, aproape de granița României cu Ungaria și Serbia. A urmat liceul la Lugoj, apoi,  între 1970 și 1974 a urmat cursurile Facultății de Teologie a Universității Sibiu și, între 1974 și 1976 a continuat să lucreze la teza de doctorat la Facultatea de Teologie a Universității București. Aici l-a cunoscut pe părintele Dumitru Stăniloae, renumit teolog român, a cărui viziune teologică a avut o puternică influență asupra lui Dan Ilie Ciobotea. După cum mărturisește el însuși: „Scierile Sfinților Părinți mi se păreau bogăție și hrană pentru viața duhovnicească, însă cărțile și studiile părintelui Stăniloae mă atrăgeau în mod deosebit, pentru abordarea mai profundă și inovatoare a scrierilor Sfinților Părinți.” Între 1976 și 1978, în calitate de doctorand al Facultății de Teologie a Universității București, a mers la Strasbourg pentru a-și continua studiile post-universitare la Facultatea de Teologie protestantă de aici, cu sprijinul IPS Iustin Moisescu, mitropolit al Moldovei, și cu recomandarea părintelui Dumitru Stăniloae. În 1979, titlul tezei de doctorat susținute la Universitatea din Strasbourg, „Reflecții și viață creștină astăzi: Eseu asupra legăturii dintre teologie și spiritualitate”, de 424 de pagini, arată cel mai limpede gama largă de domenii de interes teologic ale viitorului teolog și patriarh. Mai mult, în paralel cu tradiția universitară protestantă, Ciobotea a studit un an și la Freiburg-an-Briesgau (Universitatea „Albert Ludwig”), sub îndrumarea științifică a cardinalului Karl Lehmann (1936-2018), episcop de Mainz, profesor la universitățile din Mainz și Freiburg. Patriarhul Daniel scrie următoarele despre interesul său personal legat de relația dintre teologie și viața spirituală creștină: „Cred că discursul teologic nu trebuie separat de spiritualitate și de viața spirituală. Pentru a inspira încredere și a comunica corect cu contemporanii săi, experiența teologului nu trebuie despărțită de practica ecleziastică a credinței. Exemplele Sfinților Părinți și ale Părintelui Stăniloae m-au ajutat să observ legătura profundă dintre teologie și spiritualitate, importantă pentru misiunea și viața Bisericii, mai ales în această epocă a globalizării.”… Pe lângă studiile teologice și activitatea profesorală, Patriarhul Daniel a contribuit în mare măsură la dezvoltarea și înnoirea predicii, precum și la slujirea educațională, social-pastorală și misionară a Bisericii Ortodoxe Române. Din 1990, când a fost ales mitropolit la Iași, până în zilele noastre, au fost redactate și publicate, datorită eforturilor sale, în jur de 100 de manuale de pastorație, educație științifică și alte publicații academice. Activitatea sa prolifică într-ale scrisului se vede în cele 53 de broșuri, în jur de 900 de articole, studii și predici în română și în cele peste 100 de articole și studii în franceză, engleză, germană și altele.

Sperăm din tot sufletul ca această traducere în limba armeană a observațiilor științifice, academice, pastorale și izvorâte din propria experiență a patriarhului Daniel să-și găsească cititorii. Dincolo de caracterul ei unic, în multe privințe gândirea ortodoxă teologică este aproape identică cu abordările teologice și principiile religioase ale Bisericii Armene, mai ales în contextul provocărilor și problemelor moderne. Cu această intenție supunem prezenta traducere atenției cititorilor armeni.”

În încheierea evenimentului a luat cuvântul PS Episcop Datev Hagopian, Întâistătătorul Eparhiei Armene din România. Preasfinția Sa și-a exprimat bucuria pentru realizarea acestui eveniment, considerându-l un prim pas spre mai buna cunoaștere a gândirii teologice a Patriarhului Daniel.

PS Episcop Datev a mulțumit conducerii Facultății de Teologie din Erevan pentru sprijinul acordat la organizarea acestui eveniment, a apreciat osteneala traducătorului și a  tuturor celor care și-au adus aportul la editarea traducerii: Binecuvântăm și le aducem mulțumiri celor de la Departamentul Inter-Bisericesc al Sf. Scaunul de la Ecimiadzin pentru traducerea armeană, mai ales protoarhimandritului Shahe Ananyan, redactorilor lingvistici și corectorilor, Departamentului Editorial al Sfântului Ecimiadzin, reprezentat de părintele Ararat Poghosyan, cu ale căror strădanii oneste apariția acestei cărți a devenit posibilă. În sfârșit, ne exprimăm recunoștința credincioasă față de Karekin al II-lea, Patriarh Suprem și Catolicos al Tuturor Armenilor, a cărui binecuvântare părintească apare această carte. Suntem convinși că lucrarea de față, transpusă în graiul armenesc din tezaurul teologic bogat al Bisericii Ortodoxe Române, va reprezenta o contribuție solidă la dezvoltarea și întărirea legăturilor bisericești între armeni și români.

Cartea a fost tipărită la editura Patriarhiei Armene, cu binecuvântarea SS Karekin al II lea.

Biroul de presă al Arhiepiscopiei Armene din România

by Arhiepiscopia Armeana