Lansare de album,la Biblioteca Judeţeană Dinicu Golescu Argeş

Biblioteca Judeţeană Dinicu Golescu Argeş a organizat joi, 29 martie, în Sala de Lectură, lansarea albumului Patrimoniu artistic armenesc în România. Între nostalgia exilului şi integrarea culturală (Editura Noi Media Print). Autorul lucrării este domnul Vlad Bedros, asistent de cercetare în cadrul Sectorului de artă medievală al Institutului G. Oprescu, din anul2002. Aabsolvit Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti, secţia de Istoria şi Teoria Artei (2002).

La aceeaşi univer­sitate, a urmat stu­diile masterale, iar în2011 a obţinut titlul de doctor în istoria artei cu teza Icono­gra­fia absidei altarului în bisericile moldoveneşti la sfîrşitul secolului al XV-lea şi în prima jumătate a secolului al XVI-lea. Din anul 2004, lucrează şi ca asistent la catedra de Istoria şi Teoria Artei a Universităţii Naţionale de Arte din Bucureşti.

La evenimentul de lan­sare a acestui extra­ordinar volum, au fost pre­zenţi iubitorii de carte, mai ales cei din comunitatea lo­cală armenească, a căror a­tenţie a fost captată de bo­găţia de informaţii transmise de tînărul autor.

În deschidere, au luat cu­vîntul poeta Denisa Popes­cu şi dr Octavian Mihail Sa­chelarie, directorul Bibliotecii Judeţene Dinicu Golescu Argeş. Doamna Denisa Po­pescu a subliniat faptul că „acest al­bum este o carte-document, o carte de colecţie, care deschide un culoar şi care a cules deja aplauze. Cartea este specială pentru că se doreşte a fi accesibilă, dar inteligentă şi con­sis­tentă în egală măsură. Nu este doar o simplă carte de popularizare, ci o carte puternică, bine documen­tată, care reuşeşte să recupereze nu doar un patrimoniu, ci un capitol în­treg de civilizaţie“.

Domnul Octavian Mihail Sa­che­larie a spus: „Cînd am auzit că se lansează un astfel de vo­lum, m-am gîndit că autorul este o persoană mai în vîrstă. Iată că la 30 de ani se pot face lucruri frumoase. Cartea repre­zintă un început de reliefare conden­sată a unei istorii care se întîmplă nu între graniţele naturale ale Armeniei, ci în interiorul unui popor care s-a do­vedit foarte primitor, poporul român. În general, albumele relevă experienţe conden­sate care se derulează ca un flash şi care surprind o anumită expe­rienţă de carte şi o anumită cultură“.

La final, domnul Vlad Bedros le-a mul­ţumit celor care l-au ajutat la realizarea albumului, analizînd în discursul său statutul comunităţii armene din România: „Lansez pentru a doua oară această carte. O primă lansare a avut loc în luna decembrie, la Bucureşti.În legătură cu modul în care a­ceas­tă lucrare a ajuns să se construiască, este important de menţionat faptul că este un proiect destul de vechi, încă din perioada în care studiam cursul de istoria arteila Uni­versitatea din Bucureşti. Lucrarea a fructificat o bibliografie generoasă. Cea mai bună for­mulă de a fructifica o bibliografie deja exis­tentă şi de a o face accesibilă publicului nu este simplificarea ei într-atît de mult încît să devină un ghid turistic, ci înzestrarea ei cu un fir călăuzitor, pentru că această comunitate are un trecut atît de substanţial, o cultură proprie care este continuată de diaspora din România. Am încercat să răspund în acest volum la o întrebare fundamentală: Cum se conjugă faptul că există armeni care îşi doresc să rămînă armeni, cu faptul că sînt armeni care ajung atît de mult să se integreze în cultura românească încît îşi amputează latura armenească? Cartea urmăreşte dubla situare a comunităţii armene din România între reperele ei identitare şi afilierea ei la cultura românească“.

Sabina Diacenco

curierul.ro

by Redactor