La Gherla se reabilitează  clădirea fostului gimnaziu armenesc

              Municipiul Gherla se poate lăuda cu  multe construcţii vechi, de mare valoare arhitectonică, printre care se află şi  fostul gimnaziu armenesc cunoscut sub numele de Casa Lászlóffy, o  clădire aflată pe strada 1 Decembrie 1918,  în care timp de 20 de ani a funcţionat fostul club al tineretului, mai apoi baruri şi diferite săli de pregătire pentru culturism, pînă cînd a ajuns o adevărată…ruină. În spate, în  curtea clădirii a mai existat o secţie de îmbuteliere sucuri şi un atelier de sticlărie menaj, ambele duse pe apa sîmbetei.

De mai mult de un an pe  faţada casei au apărut schelele constructorilor, care  încet-încet redau vechea frumuseţe a acestui monument istoric de mare valoare arhitectonică, unde administraţia locală doreşte să amenajeze un centru cultural şi unde îşi va găsi locul şi Muzeul de istorie, aflat în prezent pe strada Mihai Viteazu într-o clădire revendicată de Biserica Greco-Catolică şi unde se găsesc multe documente şi obiecte legate de istoria fostului Armenopolis.

Casa Lászlóffy a fost construită în secolul al XVIII-lea şi este una din  cele mai frumoase clădiri din municipiul Gherla. Chenarele casei sunt printre cele mai reprezentative pentru barocul civil din Transilvania. Deasupra porţii se găsesc trei busturi de turci,  motiv exotic baroc. În această clădire a funcţionat o vreme gimnaziul armenesc, iar din 1881 a găzduit primul muzeu de istorie din Gherla, fiind unul dintre primele din Transilvania.

Szekely Csaba

_______________________

redăm mai jos un fragment dintr-un articol publicat pe gherla.info care oferă mai multe amănunte despre istoricul acestei clădiri :

Povestea unei case vechi

Construcția casei este datată 1747, dar pe o fereastră laterală este menționat anul 1744. În Gherla sunt doar două case vechi cu etaj care nu se află în piața centrală: aceasta și clădirea muzeului de istorie.

Chenarele ferestrelor de la fațadă sunt printre cele mai frumoase din oraș și cele mai reprezentative pentru barocul civil din Transilvania. Chenarele de la ușile din interior de la parter  au o expresie apropiată de Renașterea întârziată transilvăneană.

Poarta are o pietrărie de o calitate ieșită din comun, cu coloane ionice cu caneluri și capitel. Peste a doua cornișă a porții se găsesc trei busturi de turci, iar frontispiciul este împodobit cu ce a mai rămas din blazonul familiei.

Sistemul compozițional al clădirii se găsește azi în Palatul Teleki și la casa Filstich-Kemeny din Cluj, unde coloanele au fost eliminate la sfârșitul secolului al XIX-lea, iar balconul stă azi numai pe console.

Casa are și subsol, care inițial este posibil să fi fost sub întreaga clădire, cum este firesc pentru o casă cu etaj, dar se poate ca acesta să se fi prăbușit la un moment dat, astfel că azi, o parte este inaccesibilă. Și anexele din fundul curții au un caracter de excepție.

Casa Vasilian de-a lungul timpului

Nobilul armean Vasilian este cel care a ridicat casa de la șoseaua principală. După sosirea la Gherla, armenii au dat mare importanță educației copiilor, astfel au înființat aici gimnaziul de băieți, iar lângă biserica Solomon, gimnaziul de fete. La început s-a făcut școală doar în limba armenească, iar mai apoi și în limba  maghiară și germană. După ridicarea altor clădiri, școala s-a mutat.

Din 1842 până în 1855, aici a funcționat Institutul militar Ferdinand Carol, care aparținea de Regimentul 51 Cluj. Apoi a fost școală elementară. Din 1881 a funcționat primul muzeu din Gherla și între primele din Transilvania, înființat de Szongott Kristoff. Din 1907 găzduiește Uniunea Muzeului Armean.

Vasilian însemna familia lui Vasile, sau băiatul lui Vasile. Numele nu s-a format din românescul Vasile, ci din
Basilius, Blasius, Vlasius. Sfântul Blasius (Vlasie), protectorul durerilor în gât care a trăit în oraşul Sebastia din Armenia.

După venirea în Transilvania, familia Vasilian și-a tradus numele  în corespondentul maghiar Laszlofi. Pe parcurs, au procedat la alte maghiarizări specifice, Laszlofy și apoi Laszloffy.

Urmași ai nobilului Vasilian au ajuns primari ai orașului: Asvadur Manugi Nasturenţ (Laszloffi Bogdan), între 1766-1678, Laszloffy Emanuel  între 1800-1802, Laszloffy Antal între 1809-1810, Laszloffy Antal între 1862-1867. În 1870, orașul Gherla l-a trimis pe Antal Laszloffy ca deputat în Reichstag (parlament).

surse: Virgil Pop – Armenopolis, oraș baroc; Kristof Szongott – Genealogia familiilor armene din Transilvania; Kristof Szongott – Orașul liber regal Gherla;

by Szekely Csaba

Website