La doua saptamani : Zamca
De multe ori mi-am pus intrebarea oare ce ar putea deveni simbolul acestei comunitati? O biserica, o miniatura, un monument? Va propun sa facem o analiza care, evident este subiectiva. Hrisovul lui Alexandru cel Bun din 1401 ar fi un simbol dar nu se afla in tara. Monumente, in afara de bustul generalului Andranic, un erou al natiei armene nu avem. Carti sau manuscrise vechi exista in tara dar nu am identificat inca unul cu adevarat simbolic. Iar spatiul istorico-cultural al armenilor din Transilvania este centrat pe credinta catolica si, din acest motiv, orice simbol este influentat de acest fapt. Dar sa privim spre bisericile din regat care au reprezentat intotdeauna un loc de reculegere pentru crestinii armeni. Dintre ele Catedrala din Bucuresti e singura cu arhitectura armeneasca dar are doar o suta de ani. Asa ca bisericile armenesti din nordul Moldovei ar fi singurele ce pot constitui un simbol prin vechimea lor. Cele din Botosani, Roman sau Suceava. Ne-am oprit asupra celor doua manastiri din Suceava pentru ca ele sint un caz aparte. Hagigadar este locul unde an de an vin armenii sa se roage cu speranta ca visele vor deveni realitate. Poate fi un simbol. Cea de-a doua, manastirea Zamca, este un monument apreciat nu doar de armeni si care a fost de-a lungul timpului si un important bastion de aparare al orasului Suceava. Atestata la doar 14 ani dupa ce Alexandru cel Bun a dat Hrisovul prin care armenii pot avea o episcopie, manastirea Zamca este considerata cel mai important edificiul religios construit de armeni care a fost mult timp si centrul spiritual al acestora. Din acest motiv aceasta manastire poate fi cel mai puternic simbol al armenilor pe aceste meleaguri. Restaurarea ce a avut loc in ultimii ani este de bun augur si poate nu ar strica sa promovam mai mult acest monument armenesc din cetatea de scaun a Moldovei.
Michael Magharian: 
Gabriel Antonie Lazarovici: 
Garabet Haciaturian: 
Gurau arsaluis: 
EUGENIA:
Buna ziua si La multi ani!
Cu bucurie am citit articolul d-voastra si confirm faptul ca Manastirea Zamca s-a regasit stralucirea de alta data datorita lucrarilor re restaurare care tocmai s-au incheiat. Avem ocazia acum sa patrundem intr-un spatiu ce ne-a fascinat intotdeauna prin bogata ,, colectie” de legende ce se legau de Manastirea Zamca.
Dar legendele au ramas legende iar cei ce trec azi pe sub portalul turnului de intrare in Manastirea Zamca se simt transportati intr-o alta lume, cu miros de trandafiri si aburi de cafea fiind coplesiti de incarcatura istorica a acestui minunat monument , unul dintre putinele ramase de pe urma celor pe care, Nicolae Iorga ii numea ,,parintii Moldovei” – armenii din Suceava.
Lucrand in invatamant, am ocazia de a-mi conduce elevii in spatiul si timpul armenesc si sunt convinsa ca acestia vor innoda firul amintirilor si vor povesti si urmasilor lor despre Manastirea Zamca si despre ceea ce au insemnat armenii in istoria Sucevei.
Ca semn al pretuirii pe care o acordam culturii armene in general si a celei din zona Sucevei in special, anul acesta, vom participa la Concursul ,, Cultura si Civilizatie in Romania” cu un proiect care are scopul de a identifica, recupera si valorifica elemente ale culturii armenilor din Suceava.
Stesutiun, Corina