La Cluj s-a înfiinţat primul Institut de Armenologie din Europa centrală

Înfiinţarea Institutului de Armenologie, din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj – cel de al douăzecilea centru cultural care fiinţează în universitatea multiculturală din capitala Transilvaniei –, vine să încununeze o muncă de cercetare îndelungată, concretizată în numeroasele studii, articole şi volume realizate de autori aflaţi în această citadelă culturală, fie ei universitari sau cercetători din alte instituţii.

Dacă ne gândim că bazele armenologiei europene s-au pus în această parte de Transilvanie, în Oraşul Armenesc (Armenopolis sau Armenienstandt), la mijlocul veacului XIX, odată cu întemeierea revistei Armenia – al cărei redactor, profesorul şi cărturarul Kristóf Szongott, a scris şi o consistentă monografie a armenilor din Gherla, cu multe referiri la istoria armenilor transilvăneni,  începând din veacul al XVIII-lea şi până la finele celui de al XIX-lea –, înfiinţarea unui astfel de centru era un lucru firesc şi necesar. Totuşi crearea institutului de armenologie a avut loc de-abia acum, în cel de al doilea deceniu al secolului XXI, printr-o conjunctură favorabilă care a început cu vreo doi-trei ani în urmă, când interesul pentru studierea istoriei şi culturii armene a fost potenţat de revigorarea vieţii culturale a comunităţilor armeneşti din Gherla, Cluj și Dumbrăveni. Este vorba de organizarea unor expoziţii de artă, carte şi zestre armenească, a unor spectacole şi degustări de bucate armeneşti, la Muzeul Etnografic al Transilvaniei, precum şi publicarea versiunii româneşti a mai multor volume din monumentala monografie a lui Kristóf Szongott. La acest demers a contribuit substanţial şi istoricul Lucian Nastasă-Kovács, cercetător principal I la Institutul “George Bariţiu” al Academiei Române, director de şcoală doctorală, interesat de studiul minorităţilor naţionale trăitoare în Transilvania, autor al unui volum despre armenii transilvăneni în perioada postbelică şi coordonator de disertații doctorale pe această tematică.

Înfiinţarea Institutului de Armenologie propusă de Lucian Nastasă-Kovács acum câteva luni a fost susţinută atât de conducerea Universităţii Babeş-Bolyai, de Uniunea Armenilor din România, filialele Transilvania şi Cluj, cât şi de statul armean, prin intermediul ambasadorului ei la Bucureşti, excelenţa sa Hamlet Gasparian, dar şi a unor reprezentanţi de marcă ai vieţii academice, astfel încât ea s-a realizat într-un răstimp relativ scurt, festivitatea de inaugurare având loc în 7 noiembrie 2014, la Cluj.

Evenimentul găzduit de Aula Regele Ferdinand a Universităţii Babeş-Bolyai a reunit personalităţi reprezentative ale societăţii academice, ale diplomaţiei, comunităţii armene şi bisericilor principale ale acesteia. Cei prezenţi au fost salutaţi de academicianul Ioan Aurel Pop, rectorul UBB, care a subliniat – şi în calitate de istoric – importanţa studierii istoriei şi culturii armene, o minoritate prezentă de peste 800 de ani pe meleagurile carpato-dunărene şi a dat asigurări în ceea ce priveşte sprijinul acordat de conducerea universităţii Institutului de Armenologie, care va funcţiona în directa subordine a rectoratului.

Profesorul Aram Simonyan, rector al Universităţii de Stat din Erevan şi director al Institutului de Armenologie din această ţară, şi-a arătat satisfacţia în legătură cu înfiinţarea noului centru, precum şi disponibilitatea pentru colaborarea concretizată şi prin stagii ale cercetătorilor şi doctoranzilor.

Eminenţa Sa Msgr. György Jakubinyi, arhiepiscop al Diecezei Romano-Catolice din Transilvania şi administrator apostolic al Ordinariatului Armenilor Catolici din România, şi-a exprimat bucuria înfiinţării unui Institut de Armenologie la Cluj şi a subliniat că armenii de rit armeano-catolic, cu limba maternă maghiară, sunt la fel de armeni ca şi cei apostolici, istoria şi cultura lor făcând parte din istoria şi cultura armeană.

Varujan Vosganian, preşedintele Uniunii Armenilor din România, a prezentat – printre altele – perspectivele şi conexiunile naţionale şi internaţionale  ale Institutului de Armenologie, primul de acest fel din Europa centrală, având şansa de a stabili legături cu instituţiile similare din Franţa,  Germania şi SUA, precum şi cu tezaurele de cultură şi civilizaţie armeană de la Veneţia şi Viena.

Liviu Rotman, profesor la SNSPA Bucureşti şi director al Centrului de Studiere a Istoriei Evreilor din România, a scos în evidenţă asemănările dintre cele două popoare – armean şi evreu – exprimând disponibilitatea de colaborare a CSIER cu Institutul de Armenologie de la UBB.

István Vákár, preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, prezent la reuniune, a evocat apartenenţa sa la rădăcinile tipic transilvane – maghiare, armene şi româneşti –, subliniind valorile multiculturalităţii şi salutând înfiinţarea Institutului de Armenologie, care va avea un rol important în relevarea policromiei ardelene.

Azaduhi Varduca, preşedinta UAR Cluj, a rostit o scurtă alocuţiune de salut al noului institut, arătând că studierea limbii armene va fi de mare folos tinerilor membri ai comunităţii.

În final, Lucian Nastasă-Kovács, directorul Institutului de Armenologie din cadrul UBB, a rezumat paşii făcuţi pentru înfiinţarea noului centru, a enumerat oamenii care au închegat nucleul entuziast de studiere şi promovare a istoriei, culturii şi civilizaţiei armene – pe  care şi-a bazat iniţiativa –, precum şi instituţiile şi personalităţile care au sprijinit crearea institutului. Apoi a creionat câteva direcţii de cercetare pentru viitorul apropiat, printre care se numără cele care vizează două evenimente majore din anul 2015: comemorarea unui secol de la începutul genocidului armean şi a trei sute de ani de la moartea episcopului Oxendiu Vărzărescu, întemeietorul Gherlei.

În aceeaşi zi cu înfiinţarea Institutului de Armenologie de la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj, Muzeul Etnografic al Transilvaniei a găzduit lansarea celei mai recente cărţi publicate de Varujan Vosganian, volumul de nuvele Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri. Cartea a fost prezentată publicului numeros de Irina Petraş, preşedinta filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor, şi de istoricul şi scriitorul Ovidiu Pecican. În final a luat cuvântul autorul care apoi a dat autografe cititorilor.

Andrea Ghiţă

by Mihai Stepan Cazazian