ITALIA / Nimeni nu trebuie să piardă speranța

La sfârșitul lunii mai, încep să se vadă primele raze de lumină, la capătul lungului tunel în care omenirea a intrat și pe care încă cu multă greutate încearcă să-l străbată, pentru a ieși treptat, din variile faze ale pandemiei de covid-19. Actual, multe țări din Europa au depășit starea din lockdown, intrând în așa-zisa fază a doua…. Victime, suferință, neliniște, greutăți materiale, sociale și psihologice, teamă de molipsire, frica zilei de mâine sunt doar câteva din aspectele dramatice a unei situații fără precedent.
În aceste luni în care am trăit momente dificile am simțit nevoia să ne rugăm îndelung, întărindu-ne sufletește în acest fel, pentru a avea curajul necesar să înfruntăm cu luciditate, pe cât era posibil, situații cu totul și cu totul necunoscute.

În 14 mai 2020, credincioșii tuturor religiilor, uniți în mod spiritual, într-o rugăciune adresată lui Dumnezeu, au implorat ajutorul Său, pentru întreaga omenire crunt lovită de covid-19. Această Rugăciune mondială a fost însoțită de acțiuni de caritate și de post, a avut scopul de a întări iubirea și solidaritatea, cât și a produce o schimbare de mentalitate. Acest important moment de Rugăciune comună la care au luat parte circa 60 de leaderi ai diferitelor religii existente: creștini, musulmani, evrei, sikh, indù, “nu reprezintă un act de sincretism religios sau o formă de panteism, ci dimpotrivă apare ca un adevărat act, gest de libertate caracterizat de capacitatea fiecărei ființe de-a întra în relație cu Dumnezeu”, a declarat Sanctitatea Sa Bartolomeu I Patriarhul Ecumenic de Constantinopol într-un interviu acordat ziarului Avvenire[Viitor] în 15 mai 2020.

Crearea și menținerea unui dialog sincer între religii întărește libertatea și demnitatea umană, raporturile interpersonale, punând accentul pe înțelegere, apreciere, respect și iubire.

Omenirea și-a dat seama cât este de fragilă, găsindu-se la o răscruce după o astfel de experiență dureroasă și neașteptată. Lumea întreagă s-a mobilizat pentru această Rugăciune deosebită. Amintesc doar câteva din personalitățile religioase care au participat : Papa Francisc; Sanctitatea Sa Bartolomeu I; Arhiepiscopul de Canterbury Justin Welby; Ioan Saucă Secretarul general interimar al Consiliului Mondial al Bisericilor(WCC); Secretarul general al Înaltului Comitet pentru Fraternitatea Umană Judecătorul Mohamed Abdelsalam etc. De la New York vocile prestigioase ale participanților au pus accentul și pe faptul că trebuie să fie ajutate persoanele vulnerabile opunându-ne totodată discriminărilor, este necesar să se ofere asistență, susținere, sprijin spiritual și psihologic copiilor, bătrânilor, refugiaților și tuturor celor cu probleme și reale dificultăți. Este necesarâ o strânsă colaborare internațională care să garanteze accesul universal la vaccinuri și îngrijiri sanitare utile pentru tratamentul împotriva virusului, cât și pentru prevenirea lui.

Rugăciunea mondială a fost propusă de Înaltul Comitet pentru Fraternitatea Umană, care a fost fondat imediat după semnarea unui Document (referitor la Fraternitatea Umană și a unei pașnice conviețuiri) de către Papa Francisc și marele Imam din Al-Azhar, Ahmad Al-Tayyeb, la Abu Dhabi, în 4 februarie 2019, în cadrul Global Conference of human fraternity (Emiratele Arabe Unite).

La circa două săptămâni de când a avut loc evenimentul planetar amintit mai sus, omenirea s-a bucurat văzând că la Ierusalim a fost deschisă Biserica Sfântului Mormânt în care conviețuiesc și slujesc armenii, grecii și călugării franciscani, cărora se alătură și coptii; la Roma credincioșii și pelerinii au avut acces în piața San Pietro pentru a-l asculta pe Papa Francisc, care după 3 luni s-a înfățișat la fereastra Vaticanului; așa cum de la Bari, de unde scriu ne-am putut ruga, de la o distanță convențională, la mormântul Sfântului Nicolae care se găsește în cripta Bazilicii Pontificale care poartă același nume.

În aceste zile s-au împlinit 100 de ani de la nașterea Sfântului Ioan Paul al II-lea primul Papă care a vizitat o țară majoritar ortodoxă, România, “Grădină Maicii Domnului”; care a cunoscut Armenia și a lăsat succesorilor Săi o moștenire extraordinară; consolidând dialogul ecumenic și cel intereligios; dând cuvenita atenție păcii, darul lui Dumnezeu!
Închei cu o amintire personală: vizita părintelui Patriarh Teoctist la Roma (2-7 octombrie 2002) când am avut onoarea să însoțesc delegația română participând aproape o săptămână la momentele formale și informale ale acestei vizite ecumenice importante, când s-au întâlnit și îmbrățișat reprezentanții a două Biserici Surori și a două popoare înfrățite!
Simona Paula DOBRESCU