ISTORIE / FARUL GENOVEZ după Petre Covacev-Povestea Farului Genovez
Primul far al Constanţei a fost construit în anii 1822-1824 de o societate austriacă de la Sulina, care se ocupa de întreţinerea farurilor de pe litoralul Mării Negre. Pentru supravegherea şi întreţinerea sa, societatea l-a trimis la Constanţa pe croatul Toma Radicevici. Acesta s-a căsătorit aici cu o văduvă de origine armeană şi care sosise în Constanţa cu fostul ei bărbat, un negustor bogat din Varna. În urma războiului ruso-turc din anii 1828-1829 şi a păcii de la Adrianopol (Edirne) din anul 1829, Dobrogea a fost ocupată de trupele ruseşti, iar farul a fost distrus. La rândul lui, Radicevici şi-a deschis un han, principala lui clientelă fiind trupele de ocupaţie.
În toamna anului 1850 Radicevici a murit, iar soţia lui, care nu avusese copii cu niciunul dintre cei doi soţi, i-a adus în anul 1852 la Constanţa pe cei şapte nepoţi orfani (şase fete şi un băiat) ai surorii ei de la Varna. În anul 1853 a izbucnit “Războiul Crimeii” (1853-1856), între Rusia şi coaliţia turco-anglo-franceză. Ca urmare, în anul 1854 în Constanţa au debarcat trupe franceze. Unul dintre ofiţerii francezi, inginer constructor şi genist, Artin Aslan (de origine armeană), rănit în luptele din Crimeea, a fost instalat (încartiruit) în hanul văduvei Radicevici. Aici a cunoscut-o pe Mairam (una dintre nepoatele hangiţei), cu care s-a şi căsătorit, preluând împreună cu ea conducerea hanului.
După vindecare, Artin Aslan s-a angajat în faţa mudirului Constanţei (primarului turc), să reconstruiască farul distrus în anul 1829. Fiind în relaţii bune cu armata franceză staţionată în zonă şi ajutat de E. Blondeau, administratorul armatei franceze, inginerul Aslan a comandat în Franţa cupola farului, o construcţie metalică acoperită cu tablă. Construcţia farului a început în anul 1860 şi s-a încheiat în anul 1861.
(1913-2004)
După anul 1861 Artin Aslan s-a angajat la societatea DBSR (Danube and Black Sea Railway Co. Ltd.), care construia linia ferată între Cernavodă şi Constanţa. Artin Aslan a murit în anul 1890, iar farul lui a funcţionat până în 1905, când a fost pus în funcţiune farul de la capătul fostului dig de larg. “Denumirea” farului este de origine turcă “Geneviz Calé” (“Cetate genoveză”) şi nu are nicio legătură cu genovezii. Artin Aslan a fost unul dintre străbunicii avocatului constănţean Aram Agop, la rându-i, naş de botez al inginerului Petre Covacev.
(1897-1988)
EPILOG
Tigran Aslan, un frate al lui Artin Aslan, şi el tot ofiţer şi inginer francez, a venit după demobilizare la Constanţa, unde s-a căsătorit cu o altă nepoată a văduvei Radicevici. După căsătorie, Tigran s-a mutat ca inginer al Comisiei Europene a Dunării la Brăila, unde s-a născut ulterior nepoata sa Ana Aslan, renumita savantă gerontologă.
Montaj de G.Kümbetlian
Minunat! E bine sa se stie ca existenta astazi a asa-numitului Far Genovez se datoreaza in mare masura si unui armean. De altfel, unele monumente istorice din Constanta – indeosebi case particulare, azi de patrimoniu – apartin stradaniei si inventivitatii unor conationali ai nostri. Multumim domnului Garabet Kumbetlian pentru efortul si migala cu care a adunat si aduna o comoara de informatii legate de contributia armeneasca in toate domeniile (cultura, arta, stiinta ) cunoasterii romanesti.