Pentru mine contează să redescopăr personal „vocea autorului”… spune JOANNA KORNAS WARWAS, traducătoarea Cărţii Şoaptelor in limba polonă

– Aş vrea să încep acest interviu amintindu-vă de o afirmație în care spuneaţi că „limba română m-a ales pe mine…”( vezi interviul acordat portalului lapunkt.ro ). V-aş întreba cum a ajuns Cartea Şoaptelor să vă aleagă pe Dvs?

– Fiind traducătoare de literatura română încerc să fiu la curent cu tot ce apare nou în piață de carte. Cartea șoaptelor mi-a atras atenția pentru că avea recenzii foarte bune, dar mi-au vorbit de ea și alți traducători. Recunosc că cele mai bune recomandări în privința cărților (nu numai din literatura română) sunt cele de la prietenii mei traducători în alte limbi. Mulți alţi traducători au rămas uimiţi de această carte, așa a fost și cazul meu. Bineînțeles, tema cărții e importantă, dar trebuie să subliniez că este scrisă într-un mod fermecător, ceea ce contează enorm când e vorba de găsirea unei editurii și a publicului. Am aflat, discutând cu mulţi oameni din diferite medii, că tema în Polonia este vag cunoscută. Oamenii nu au informații suficiente despre Genocidul Armean și nici nu-şi imaginează cât de mare a fost dimensiunea tragediei. Am considerat că această Carte a Şoaptelor trebuie să apară neapărat. Și m-am gândit că e important să găsesc editura care să o publice exact în 2015, anul centenarului Genocidului Armean. Cartea șoptelor a avut premiera pe 24 aprilie 2015. Cât despre alegerile cărților pe care le traduc aș vrea să adaug că până acum nu am tradus nicio carte care mi s-a sugerat sau mi s-a propus. Fiecare carte îmi aleg eu. Dacă se întâmplă că accept propunerea editurii, e vorbă de carte la care mă gândisem dinainte. Pentru mine contează să redescopăr personal „vocea autorului”. Nu pot să traduc orice carte, nu pot să traduc o carte care nu resună în mine.

– Până acum toate cărţile traduse de dumneavoastră în polonă au avut ecoul scontat, adică au fost pe măsura aşteptărilor ?

În recenziile Cărții șoaptelor apărute în Polonia se subliniază calitatea scrisului. În afară de subiectul cărții, care este foarte important, și faptul că polonezii pot descoperi multe lucruri interesante despre istoria armenilor şi a românilor, se observă frumusețea pasajelor poetice…ceea ce mă bucură enorm, fiindcă înseamnă că am reușit să redau frumusețea originalului. Pentru mine a fost o provocare să redau aceste pasaje în limba polonă. Cât despre ecuorile la public. Există oameni care simt nevoia să mă caute pe internet şi să-mi spună ce au trăit sau ce au simţit citind această carte. Ceea ce nu mi s-a întâmplat cu alte cărţi.

– Dvs. ca traducător credeţi că limba polonă, ca expresivitate, ca sentiment sau trăiri se aseamănă cumva cu limba română?

– Pentru polonezi este surprinzător şi plăcut că limba română este singura limbă romanică care are influenţe slave puternice. Mie imi este mai uşor să redau din limba română în polonă aceste influenţe slave.

– Aţi tradus acum Cartea Şoaptelor, mai aveţi cumva în plan să mai traduceţi şi alte lucrări din literatura armeană?

– Doar dacă sunt scrise în limba română, nu pot să traduc direct din armeană. Pentru mine e foarte important să ştiu că pot reda cât mai fidel vocea autorului şi vocea cărţii. Eu sunt în primul rând cititor şi apoi traducător.

– Ce v-a impresionat cel mai mult în romanul Cartea Şoaptelor?

– Cel mai mult m-au emoționat capitolele VII şi VIII, care povestesc despre cele şapte cercuri ale morţii în drumul spre Deir-es-Zor. Dar recunosc că mi-era și foarte greu să le traduc. M-am şi documentat înainte să le traduc. Erau săptămâni în care eram deprimată şi nu dormeam bine visând războiul sau scene din carte. Am retrăit aceste pasaje foarte intens și voiam foarte mult ca cititorii cărții să retrăiească aceleași emoții. Aceste imagini descrise în carte m-au marcat foarte puternic. Pe de altă parte, există și capitole fermecătoare care vorbesc despre copilăria Povesitorului, despre obiceiurile și tradiții armenești. Pasajele legate de mirosurile copilăriei a Povestitorului sunt preferatele mele. Pentru mine să traduc aceasta carte a fost o plăcere și o provocare.

– Ce mai aveţi în portofoliu, în dosarul de lucru în viitorul apropiat?

Îmi aleg cărțile de tradus în mod strategic, adică pe lângă valoarea textului şi plăcerea de a traduce cartea unui scriitor preferat, încerc să completez o lacună de traduceri din literatura română, precum şi lipsă de informaţii în cea ce priveşte istoria şi cultura României. Acum de exemplu traduc o carte a istoricului Lucian Boia care urmează să apară la începutul anului 2016. După aceea voi continua să traduc opera lui Mircea Cărtărescu. Tot în 2016 va apărea în Polonia traducerea mea din Nostalgia. De asemenea mă atrage şi poezia română deoarecela noi se publică foarte puţină poezie română în traducere. Sigur că Varujan Vosganian rămâne pe lista mea de priorităţi, cred că e firesc că traducătorul mai urmărește opera autorului pe care l-a tradus deja.

– Vă mulţumim și vă dorim succes. Aşteptăm cu nerăbdare noile dumneavoastră traduceri.

Interviu realizat de Mihai Stepan Cazazian

by Mihai Stepan Cazazian