Mihai Stepan Cazazian

„Genocidul armean trebuie recunoscut pentru a preveni și a diminua răul din această lume” spune LIDIA PRISAC, dr. în istorie, beneficiara bursei Raphael Lemkin pe anul 2019

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

Lidia Prisac la intrarea în Muzeului Genocidului Armean

Lidia Prisac cercetător științific superior, Institutul Patrimoniului Cultural al Ministerului Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova. Domeniile de cercetarea: exodul refugiaților armeni în timpul genocidului și al destrămării Imperiului Rus în România interbelică în România (Basarabia); istoria comunității armene din Basarabia și România în prima jumătate a sec. XX; asistența umanitară a refugiaților armeni în Regatul României ș.a.

Cunoaște mai multe limbi: româna (este
limba maternă), rusa, engleza și franceza. De asemenea, studiază limba armeană.

Proiectul de cercetare din cadrul Programului Raphael Lemkin :  «Writing Armenian Refugees History: Administrative Practices in Greater Romania (1918–1940) / Scriind istoria refugiaților armeni: practici administrative în România Mare (1918–1940)».

Lidia Prisac în Muzeul Genocidului Armean

Prezentați-ne
tema dvs. de cercetare!

– Esența
cercetării mele științifice constă în elucidarea sorții armenilor care au găsit
adăpost în țările Europei de Est și anume în România. Efectele genocidului și destrămarea
Imperiului Rus , au generat exodul a mii de armeni în această țară. Devenită o
a doua Patrie, Regatul României, în componența căreia după Primul Război Mondial
a intrat periferia occidentală a Imperiului Rus – Basarabia
(predecesoarea Republicii Moldova), a jucat un rol important în viața
refugiaților armeni. Aici aceștia au putut să-și continue viața, să se așeze,
sa muncească, să studieze, și mai ales să-si mențină identitatea națională.

Ați reușit
într-o lună de zile să luați cunoștință cu materialele de arhivă care v-au fost
necesare? Ați găsit informații, inaccesibile dvs. în calitate de cercetător, și
ați reușit oare să le găsiți aici, în Armenia?

– În decursul
stagiului științific de o lună la Erevan, am putut sa studiez un număr însemnat
de surse, publicații vechi si noi, precum și materiale de arhivă, pe care nu
le-am găsit nicăieri decât în Armenia, deși am lucrat în diferite arhive si
biblioteci din Republica Moldova (acasă), România, Rusia, Ucraina, Belgia și
Franța. Tot ce am reușit sa parcurg și să găsesc în cursul cercetării mele în
Armenia, au completat în mare măsură datele cu care am lucrat anterior.
 

Ce loc ocupă în programele educaționale din România tema genocidului având
ca scop îmbogățirea cunoștințelor pe această temă?

– Nu pot spune
exact ce loc ocupă tema genocidului în programele de învățământ din România,
dar știu că în școli este examinată problema holocaustului.

Din prezentarea
dvs. avută în cadrul Muzeului Genocidului reiese clar că în arhivele românești
sunt păstrate informații importante cu referire la armeni care au avut de
suferit în urma genocidului și care au găsit adăpost în România. Aveți date cu
privire la numărul lor?

– Arhivele
românești cuprind și păstrează date importante privind armenii care au suferit
în urma genocidului, în special Arhiva Eparhiei Armene din România. Multe
documente își așteaptă încă rândul să fie studiate. În privință numărului
armenilor care s-au salvat de Genocid, potrivit surselor de arhivă, prin
Dobrogea în România au ajuns 20 000 de refugiați și încă 10 000 (conform
cercetărilor mele) prin Basarabia. Trebuie notat că în cazul Basarabiei fluxul
refugiaților a fost unul mixt, adică, armenii care au suferit în urma Genocidului
și armenii cărora le era străin regimul bolșevic.

 – Ce fel de date
sunt acestea? Memorii, documente…?

– Informațiile de
arhivă pe care am reușit să le studiez în cursul cercetărilor mele au fost
diferite documente cu caracter civil, diferite registre, rapoarte, documente
care atestă statutul de refugiat, documente cu privire ajutorarea refugiaților
etc. În ceea ce privesc memoriile, din păcate, ele sunt puține. Sunt unele mărturii
publicate, dar, în general, armenilor salvați de Genocid, au preferat să nu-și amintească
ororile prin care au trecut.

la Monumentul Genocidului Armean

România nu a
recunoscut oficial Genocidul armenilor, dar, între timp, o parte din
categoriile progresive ale societății cer guvernului să recunoască și să
condamne Genocidul din anul 1915. Ce părere aveți despre acest lucru, si fiind
cercetător, ce opinie aveți despre procesul de recunoaștere și condamnare a
Genocidului armenilor de către diferite state?

– Au fost câteva
încercări în Parlamentul României să se treacă pe ordinea de zi recunoașterea
Genocidului armean, dar deocamdată fără vreun rezultat. Personal cred că
recunoașterea Genocidului armean este o chestiune de timp, răul si durerea
pricinuite poporului armean în Primul Război Mondial trebuie condamnate. Nici o
țară din lume nu poate construi un viitor pentru urmașii săi promovând un
neadevăr. Genocidul armenilor trebuie recunoscut, pentru a preveni și a diminua
răul din această lume.

De unde ați aflat de Bursa (Scholarship) Raphael Lemkin?

– Nu țin minte exact
de unde am aflat, dar fiind preocupată de problema refugiaților armeni am luat
în considerare posibilitatea de a lucra în arhiva și biblioteca Muzeului-institut
al Genocidului Armean.
 
Și
încă o întrebare, pe care noi o punem de obicei tuturor absolvenților. Ce ați
dori sa modificați în acest program?


Posibil, aș
fi dorit să modific durata de efectuare a stagiului în cadrul programului,
măcar la două luni, pentru a putea cunoaște Armenia, studia mai îndeaproape
cultura și limba armeană, de a face cunoștință cu oamenii deosebiți.

Ce ați fi dorit
să le transmiteți celorlalți bursieri?

– Să alterneze
munca în arhive și biblioteci cu posibilitatea de a cunoaște cultura,
obiceiurile și limba poporului armean. Aceasta este o șansă unică!

 Mulțumesc Lidia pentru munca Dvs.v
– Și eu vă mulțumesc.

Arevig Avedisian

Șefa secției de presă și relații publice al MIGA (Muzeul-Institut al Genocidului Armenilor)
 

_______________________

Publicațiile recente ale Dr. Lidia Prisac:

(2019) Sub ocrotirea „fratelui mai mare” sau despre „naționalitățile
conlocuitoare” din R(A)SS Moldovenească
// Panorama comunismului în Moldova sovietică. Context, surse,
interpretări
/ ed. Liliana Corobca, Iași, Polirom, p. 414-436; Armenii din Basarabia în contextul Marii
Uniri
// Historia est Magistra Vitae:
Valori, paradigme, personalități: In honorem profesor Ion Eremia
/Fac. de
Istorie şi Filozofie a Univ. de Stat din Moldova/, Chişinău, Biblioteca Ştiinţifică
Centrală „Andrei Lupan” (Institut), 2019, p. 547-561 (coautor/Ion Gumenâi); Exproprierea Ogrăzii Armenești din Chișinău
(1922–1932)
// Identitățile
Chișinăului
. Materialele conferinței științifice, 1–2 noiembrie 2018,
Ediția a V-a, Chișinău, Arc, p. 230-240;

(2018) Marea iluzie sau despre repatrierea armenilor din România (1946/1948) //
Opoziție și Solidaritate în Comunism
/coord.: F. Olteanu, D. Sorea, A.-M. Bolborici, E. Helerea, Cluj-Napoca, Presa
Universitară Clujeană, p. 71-88; Ograda
armenească din Chișinău (1813–1922)
// Identitățile
Chișinăului
. Materialele conferinței științifice, 19–20 octombrie 2017,
Ediția a IV-a, Chișinău, Arc, p. 161-171; Exodul
armenilor după genocid şi sovietizare în România regală (1915/1918–1924)
//
The 1st Annual Kurultai of the Endangered
Cultural Heritage – AKECH 2018
, Constanța, p. 85-99;

(2017) Genocidul, refugiații armeni și România Mare (1918–1940) // Akademos. Revistă de știință, inovare, cultură și artă, nr. 3 (46), p.
103-112 (coautor/Ion Xenofontov); Problema
emigrării armenilor peste Nistru în România interbelică în documentele Arhivei
Naționale a Republicii Moldova
 // Istorie, Cultură și Cercetare, Deva,
Editura Cetatea de Scaun, vol. II, p. 172-188; Prezențe armenești în Sfatul Țării: Petre Bajbeuc-Melicov // Centenar Sfatul Țării: 1917–2017.
Materialele conferinței științifice internaționale, Chișinău, 21 noiembrie
2017, Chișinău, p. 443-458;

(2016) The Armenian Community in the Republic of Moldova: Demographic,
Cultural, and Religious Aspects
// Armenians
in Post-Socialist Europe
, Konrad Siekierski, Stefan Troebst (eds.), Köln,
Böhlau, p. 89-106 (coautor/Ion Xenofontov);

(2015) Arhitectura relațiilor interetnice în spațiul ex-sovietic: Republica Moldova (1991–2014), Iaşi, Lumen, 305 p. etc.

traducere de A.Sahag din genocide-museum.am