Interviu cu LEVON ANANIAN, preşedinte al Uniunii Scriitorilor din Armenia
Vă rog vorbiţi-ne despre starea generală a vieţii literare armeneşti de astăzi.
Cred că literatura armeană modernă, cu toate genurile sale – proză, lirică, dramaturgie – se află la începutul unei noi etape şi este destul de competitivă în comparaţie cu literatura europeană, cea occidentală contemporană în general. Astăzi nivelul scriitorilor noştri în aceste genuri este bun şi aş dori să spun că, deşi la sfîrşitul secolului trecut ne alarmasem că literatura armeană îşi trăieşte amurgul, din fericire nu a fost aşa. Previziunile noastre nu au fost întemeiate şi trebuie să observăm că, deşi s-a schimbat orînduirea socială şi după regimul sovietic am devenit republică independentă, deşi s-a schimbat epoca, mileniul, scriitorii noştri din generaţia medie şi cea în vîrstă au făcut o trecere foarte lină în secolul XXI. Avem nume de seamă şi lucrări remarcabile în special în proză, iar această culegere este una din mărturiile acestui fapt. Iar noi dăm o mare importanţă legăturilor literare internaţionale. De asemenea, trebuie să spun că antologia publicată acum la Bucureşti nu cuprinde generaţia tînără, avem un foarte bun schimb literar tînăr ai cărui reprezentanţi stau cu un picior în tradiţia literară clasică, iar cu celălalt în literatura experimentală, iar îmbinarea acestora două dă un foarte bun rezultat. Uniunea Scriitorilor le dă o mare atenţie şi în fiecare an organizăm la Ţaghkadzor reuniuni ale tinerilor scriitori. Avem o presă literară pentru tineret, Gri tert, şi publicaţia electronică Serunt. A fost înfiinţat studioul pentru copii şi adolescenţi Ţolker, avem revista literară Ţolker. Am început seria de carte Mutk, iar primele circa patruzeci de titluri au văzut deja lumina tiparului. Curentul de tineret este foarte încurajator.
Care este legătura Uniunii Scriitorilor din Armenia cu scriitorii armeni din Diasporă?
În ultimii ani golul ce exista între tărîmurile literare din ţară şi Diasporă a dispărut şi a fost creată o punte foarte strînsă. Deja pentru a patra oară – se întîmplă o dată la doi ani – a fost convocată Conferinţa Panarmeană a Scriitorilor, în Armenia şi în Arţah. Următoarea, cea de a cincea, va avea loc anul viitor, în 2010. Trebuie să spun că şi în Diasporă au fost înfiinţate asociaţii literare, cum sînt Uniunea Scriitorilor Armeni din Iran sau organizaţiile literare din Siria şi Liban. Şi în SUA avem două organizaţii literare ce au strînse legături cu scriitorii din Turcia, în Europa. Pe scurt, Uniunea Scriitorilor din Armenia a devenit deja un centru care a stabilit colaborări foarte fructuoase, iar scriitorii armeni din Diasporă îşi tipăresc cărţile în Armenia, ceea ce este foarte important. Noi „expediem“ în Diaspora literatura noastră, avem întîlniri reciproce, dezbateri, există o legătură permanentă. Mai mult, în cîteva luni Uniunea Scriitorilor din Armenia va avea propria sa tipografie. Avem deja o editură, iar această tipografie – care este o donaţie a Uniunii Generale Armene de Binefacere – va deveni o verigă foarte importantă a legăturii editoriale dintre Armenia şi Diasporă.
Avem premii acordate în Diasporă şi Armenia.
Am ajuns deja într-o etapă în care încercăm să ne prezentăm valorile literare cititorilor din străinătate. În regiune am stabilit legături foarte strînse cu Gruzia. În fiecare an organizăm în Gruzia zilele liricii armene, şi reciproc. Se tipăresc antologii traduse din original. În aceste zile, pregătim culegerea de proză gruzină pentru următoarea întîlnire. Legături foarte strînse avem şi cu Iranul. Foarte recent, cu ocazia centenarului Saroyan, delegaţia formată din scriitorii noştri s-a aflat acolo, la invitaţia guvernului iranian. Colaborăm cu Uniunea Scriitorilor de acolo. S-au intensificat foarte mult legăturile şi cu Rusia.
Trebuie să spun că în ultimii doi ani literatura armeană modernă cu diferitele ei genuri – poezie, proză – a fost publicată în traducere în circa zece volume. În ultimii doi ani a fost publicată culegerea de proză armeană – în limba germană –, culegerea de poezie armeană contemporană – în franceză şi persană. Traducem antologia de literatură slovacă, iar într-o lună va apărea antologia de poezie arabă siriană.
Iar astăzi consider ca fiind foarte important rezultatul acestei întîlniri, cînd s-a încheiat un acord între România şi Armenia, acord pe care l-am semnat ieri împreună cu domnul Nicolae Manolescu. Anul viitor îi vom traduce, în reciprocitate, pe prozatorii rom`ni. Lansarea culegerii este prevăzută pentru anul viitor în mai, la Erevan, lansare la care vor veni delegaţi români. Iar eu, în reciprocitate, am fost invitat la festivalul literar de la Neptun. Avem în vedere pentru viitorul apropiat alcătuirea unei culegeri mixte care să cuprindă scriitori rom`ni contemporani şi tineri scriitori armeni. Şi astfel, prim mijlocirea literaturii, ne cunoaştem şi formăm o opinie publică.
Ce probleme întîmpină astăzi Uniunea Scriitorilor din Armenia?
Ştiţi, scriitorii sînt o miniatură a societăţii. Fiecare criză economică, nu numai în Armenia, este mai întîi o criză spirituală. În acest haos global vedem încă o dată că, atunci cînd pierdem valori morale şi cînd relaţiile umane se complică, apare criza financiară. Trebuie să spun că nici în Armenia nu există o atmosferă generală omogenă, există putere, există opoziţie. Iar pe noi ne va salva independenţa plătită cu un preţ ridicat, ce trebuie păstrată prin unitate. Este timpul ca aceste tendinţe, ce există şi în zona literară, intelectuală, să fie percepute de conştiinţa socială colectivă, întrucît trebuie să facem faţă în mod solidar provocărilor infame ale acestei globalizări.
Ce impresii aveţi din scurta dumneavoastră vizită în România?
Acum vreo 25 de ani am mai fost la Bucureşti. Erau ani grei pentru ţară. Ca să compar acea perioadă cu criza de astăzi, trebuie să spun că noaptea nu ardeau luminile nici măcar în centru, transportul public nu funcţiona, iar oamenii erau pe jumătate flămînzi. Poporul a rezistat şi cred că va rezista şi acum. Oraşul s-a schimbat mult, s-a înfrumuseţat, se construiesc noi cartiere.
Pentru mine, ca scriitor, ca intelectual, ca unul ce mă simt foarte legat de Diasporă, este foarte important locul şi rolul Diasporei. Important este ce anume se întîmplă astăzi în comunităţile noastre. Am rămas foarte impresionat de casa-muzeu Krikor Zambaccian. Numai soiul armenesc poate să-i dăruiască nu poporului său, ci celei de a doua patrii, valori adunate cu sacrificiu personal. Trebuie să vedem ce anume se întîmplă cu acele valori care ne aparţin şi nouă. Este foarte important faptul că secole de-a rîndul poporul nostru a alimentat cultura rom`nă, iar astăzi am văzut în rîndul Uniunii Scriitorilor din Rom`nia membri de seamă de origine armeană. Trebuie să spun că anul acesta, în noiembrie, Uniunea Scriitorilor din Armenia va organiza în California cea de-a treia conferinţă a scriitorilor armeni de limbă străină şi sper că vor participa şi scriitorii noştri din Rom`nia. Astăzi văd cu bucurie că armeanul din Rom`nia este un cetăţean luat în seamă de autorităţi. Atenţia autorităţilor faţă de minorităţile naţionale este foarte importantă.
Ieri am fost la Sinaia şi am rămas foarte impresionat de natură, de arhitectură şi de complexul hotelier Arca lui Noe. Familia armenească a Hovakimienilor a venit în aceşti ani dificili şi şi-a investit pasiunea, dăruirea şi sudoarea. Este de-a dreptul o mică şi splendidă Armenie. Fetele lor, Mariné şi Ruzan, sînt nişte armence strălucitoare. La fel şi capabilii lor gineri, Karen şi Artur. Şi, cel mai important, aceasta nu este doar o patrie materială, ci o patrie spirituală, copiii lor vorbesc armeneşte şi au educaţie armenească. Această familie se străduieşte ca ei să nu se înstrăineze pe pămînt străin şi să capete educaţie armenească. Reunind aceste impresii, apreciez foarte mult această vizită, ca scriitor şi ca intelectual.
Ţin să amintesc de aportul important al doamnei Madeleine Karacaşian. Noi toţi trebuie să încurajăm rodul acestei strădanii şi dăruiri de 2-3 ani.
Aş vrea ca pentru comunitatea armeană din Rom`nia, care din perspectivă armenească îmbătrîneşte, ultimele caravane venite din Armenia să dea un suflu nou, pentru ca vechea şi noua Diasporă să trăiască în unitate şi nu în dezbinare, întrucît, cu cît vor fi mai vlăguiţi, mai dezbinaţi, cu atît mai repede vor fi luaţi de vîltoarea globalizării.
Vă mulţumesc.
Interviu realizat de
Madlen Ter Gucasian