Întâistătătorul Eparhiei Armene din România, Episcop Datev Hagopian, …

  …a participat la festivităţile prilejuite de împlinirea a 303 ani de la ctitorirea Bisericii SFÂNTUL DUH din Amsterdam

La invitaţia Consiliului parohial al Bisericii SFÂNTUL DUH din Amsterdam,  Întâistătătorul Eparhiei Armene din România, Episcop Datev Hagopian,  s-a deplasat în data de 24 noiembrie a.c. în Olanda pentru a participa la festivităţile prilejuite de împlinirea a 303  ani de la ctitorirea Bisericii.

          Duminica, 26 noiembrie, ora 10°°, a fost oficiată Sf. Liturghie de către  P.S. Episcop Datev Hagopian care la sfârşitul slujbei a sfinţit  două  icoane . Cu acest prilej a fost organizată o agapă şi colectă  tradiţională, la care a participat şi P.S Episcop Datev Hagopian, sfinţind tradiţionalul MADAGH.

          În timpul agapei au prezentat un program artistic elevii şcolii de duminică SURB NARECAŢI şi trupa de dansuri populare armene ANI a Bisericii.

            Biserica  SFÂNTUL DUH a fost fondată de 40 de negustori armeni care aveau  contracte comerciale cu Amsterdamul. Ei, împreună cu familiile, se aşezaseră pe aceste meleaguri. Apariţia armenilor în Amsterdam  este consemnata la începutul sec al XVII-lea.  Aici a fost tipărită şi prima Evanghelie în limba armeană în anul 1666. Acest lăcaş de cult nu este primul din Amsterdam. Până la construirea bisericii,  armenii  se rugau şi ţineu slujbe în Capela Sf. GARABET, unde a oficiat sf. Liturghii şi Voskan  Erevanţi, cel care a tipărit prima Evanghelie în limba armeană. Începând din anul 1714, armenii au avut propria biserică în centrul Amsterdamului. Biserica SFÂNTUL DUH în felul ei este unică din punct de vedere al denumirii, dar şi a aspectului general. Bisericile armene, în general, poartă nume de sfinţi, puţine fiind bisericile care poartă denumirea  unei persoane din SFÂNTA TREIME.

Biserica şi prin conceptual său architectural nu seamănă, ca aspect, cu bisericile armene tradiţionale. Ea se află la parterul unei construcţii de trei etaje, iar istoria sa este  deosebită, fiind sfinţită de două ori ca biserică. La sfârşitul sec al XVIII-lea numărul armenilor  din Amsterdam scăzuse, iar ultima Sf. Liturghie a fost oficiată  în anul  1806. Apoi din anul 1874 clădirea a fost folosită ca şcoală catolică. Din a doua jumătate a sec XX, în oraşele Amsterdam şi Amersfort a început să se formeze o a doua diasporă armeană, formată în special din emigranţii armeni sosiţi din Turcia. Văzând în centrul Amsterdamului o clădire cu inscripţie în limba armeană, ei  au început să se intereseze  de istoria  acestei clădiri. Începând din anii 1980, un grup de armeni s-au ocupat cu  problemele legate de posibilitatea de a cumpăra acest lăcaş .

            A doua oară biserica SFÂNTUL DUH şi-a deschis porţile pentru fiii săi armeni, iar în data de 29 noiembrie 1989, a fost resfinţită de către reprezentantul Patriarhal al Europei de Vest P.S. Arhiepiscop Giut Nazgaşian. De atunci până-n prezent Biserica Apostolică Armeană SFÂNTUL DUH îşi revarsă harul asupra fiilor armeni din Olanda.

 Biroul de presă al Eparhiei Armene

by Mihai Stepan Cazazian