Added on March 17, 2015  Mihai Stepan Cazazian

INEDIT / Poezia „Matenadaran” de Profira Sadoveanu

Fermentul poeziei de mai jos îl aflați cu mult timp în urmă,într-un amurg,la ceas de taină,în grădina Casei Sadoveanu din Copoul Iașilor. Urma să ne luăm rămas bun de la Profira,care – venită din București – pleca să viziteze Armenia, despre care dorea să afle cât mai multe informații…Eram doua invitate:

-Florica Câmpan-colegă și prietenă cu Profira din școala primară, ai cărei strămoși se statorniciseră in Țara Moldovei din timpul primilor domnitori și care proveneau din Armenia (dintr-o localitate aflată lângă lacul Urmia,,la granița cu Persia),

-Maria Dvoracek, descendentă a unui părinte armean, salvat în anul 1915, la vârsta de 7 ani,din genocidul turcilor asupra armenilor din Erzerum. Amintirile ne-au impresionat și răvășit, mai ales pe mine, fidel grămătic al întâmplărilor și cruntelor fapte trecute… Înserarea și tristețea ne-au cuprins pe toate trei,dar parfumul florilor din grădina de poveste ne-a învăluit…

Ne-a trezit promisiunea Profirei, că la întoarcerea din Armenia prin Soci, unde urma să stea un timp, ne va trimite o “bucurie” pe care s-o impărtășim. A fost o mare “bucurie”: am primit o scrisoare,cu câte un exemplar din “Matenadaran”,în forma sa originală, scris de  Profira Sadoveanu. 

Maria DVORACEK

                                                       

Matenadaran*

 

Prietene armean expatriat,

care-ai trimis o foaie de manuscript de la Egipet,

si tu, prietenă armeancă de la Iași,

soața a primilor mei pași-

ce plângi și tot oftezi de dor și de alean,

hai, vino să te închini la

                                   Matenadaran!

 Aici,în turnul alb al vremilor,

                                   înalta cetațuie,

ce până-n ceruri îngrămădirea anilor

                                   îți suie,

dorm a străbunilor tăi case,

dorm 10 000 de tomuri prețioase,

pe care sângele,sudoarea și lacrima

                                  cursă cu sete

lăsat-au de neșters pecete…

Vino să pleci o frunte de savant

în fața manuscriptului “gigant”.

Bătrân cu piele palidă și încrețită;

‘nalt patriarh cu barba-n două

                                 împărțită,

ce fost-au fost,ca-n basme,

                                 răpit,

                                 răscumpărat,

                                 cărat

prin nopți de groază-n spate,

                                 îngropat,

                                 tăiat

                                 în jumatate…

apoi găsit ca prin minune

                                 într-o ogradă

și pus la loc de cinste

să vină să-l admire o lume întreagă.

Să caști ochii mari și să te schimbi

                                 la față

văzând cum mosul ține-n

                                 brață

pe cea mai mica cărțulie

          -o splendidă bijuterie-

mai strălucită decât orice broșe,

                                diademe,

sacrificate-n veci

pentru răscumpărarea moșneagului

de către fetele armene…

Vino de bea de la izvorul

din care băut-a credința

                               poporul

tău cel năzdrăvan,

vino,prietena armeană,

să te închini la

                                Matenadaran

Profira SADOVEANU, Aug. 1962, Soci

*Celebră în lume,biblioteca de manuscrise din Erevan