INDEX.HU / Ungaria este alături de Azerbaidjan în conflictul din Nagorno-Karabakh

Când ne-am adresat Ministerului Afacerilor Externe în acest context, ni s-a răspuns într-o declaraţie care susţine că Nagorno-Karabakh se află pe teritoriul Azerbaidjanului. Acest conflict va fi, de asemenea, un subiect al dezbaterilor la summitul UE.

Ungaria susţine integritatea teritorială a Azerbaidjanului, aşa cum ne-a informat Ministerul Afacerilor Externe.

La sfârşit de săptămână am contactat Ministerul Afacerilor Externe al Ungariei în legătură cu conflictul din Nagorno-Karabakh. Statul dintre Azerbaidjan şi Armenia este un adevărat butoi cu praf de puşcă din regiunea Caucazului, deoarece face parte din Azerbaidjan, dar este controlat de armeni. Întreaga zonă este astfel un teren „minat”, de coliziune când ne gândim la conflictele istorice dintre Baku şi Erevan, dar în weekend luptele dintre cele două părţi au fost reluate cu o intensitate neobişnuită. Conform ultimelor cifre oficiale, şaisprezece cetăţeni azeri şi-au pierdut viaţa în ciocniri, în timp ce Erevan a raportat 104 victime militare şi 23 de civili.

Nagorno-Karabakh, cu o populaţie majoritară de armeni se află în interiorul graniţelor recunoscute la nivel internaţional ale Azerbaidjanului, iar Ungaria susţine integritatea teritorială şi suveranitatea statelor ca principiu general al dreptului internaţional,

– a declarat Ministerul Afacerilor Externe la întrebările noastre, adăugând că Ungaria va sprijini reducerea tensiunilor în conflictul armean-azer din Nagorno-Karabakh şi va susţine soluţiile negociate în cadrul consultărilor copreşedintelui Grupului Minsk al OSCE (Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa).

Solidarizarea cu Baku este deosebit de importantă, cu atât mai mult, cu cât acest conflict va fi probabil un subiect dezbătut şi la summitul UE de două zile care începe astăzi. Unul dintre punctele din ordinea de zi a reuniunii şefilor de stat şi de guvern ai UE este relaţia din ce în ce mai puţin tolerantă dintre UE şi Turcia, Ankara susţinând Azerbaidjanul în conflictul cu forţele armene nu numai din punct de vedere politic, ci şi militar, după cum reiese din ştirile curente. Acest lucru este confirmat şi de informaţia recent publicată conform căreia un avion turc F-16 a doborât un avion de vânătoare armean SZU-25 din spaţiul aerian al Azerbaidjanului.

Guvernul ungar, pe de altă parte, se bucură de relaţii excelente atât cu Azerbaidjanul, cât şi cu Turcia, în timp ce liderii UE ar putea fi înclinaţi să sprijine Erevanul în acest conflict. Deşi Bruxellesul a solicitat ambelor părţi încetarea imediată a focului, preşedintele francez Emmanuel Macron şi preşedintele Consiliului European, Charles Michel, au condamnat, de asemenea, implicarea Turciei în conflict, iar Charles Michel a purtat o conversaţie telefonică cu premierul armean Nikol Pashinyan.

Datorită relaţiilor bilaterale cu Azerbaidjan şi Baku, Ungaria a mai avut conflicte cu politicienii UE. În octombrie anul trecut, de exemplu, a fost provocată o mare controversă de gestul guvernului ungar, când acesta s-a opus unui proiect de declaraţie de care UE dorea să se folosească pentru a avertiza guvernul turc că operaţiunea siriană ar putea porni un alt val de refugiaţi.

Iar în mai anul curent s-a încheiat ancheta Curţii Europene a Drepturilor Omului în cazul lui Ramil Safarov, un ofiţer militar azer, „ucigaşul cu toporul”. Safarov fusese în Ungaria în 2004 ca participant la un program NATO Parteneriat pentru Pace, şi şi-a ucis colegul de cameră, armeanul Gurgen Margarjan, cu un topor. Prin urmare, instanţa maghiară l-a condamnat la închisoare pe viaţă, dar în 2012, la cererea autorităţilor azere, Ungaria l-a extrădat în Azerbaidjan. Safarov a fost sărbătorit ca erou naţional chiar la întoarcerea sa acasă, a fost graţiat de preşedinte şi promovat, fără să petreacă niciun minut în închisoare. Armenia a protestat, iar în 2013 rudele victimei au intentat la Strasbourg un proces împotriva Azerbaidjanului şi Ungariei. Curtea constatat că Ungaria a acţionat în conformitate cu dreptul internaţional, dar Baku a fost condamnat pentru eliberarea lui Safarov.

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Justiţie din Budapesta l-a acuzat pe Ramil Sahib Safarov de motive premeditate, ticăloase şi cruzime extremă, precum şi de infracţiunea de pregătire şi premeditare a crimei.

Din acel moment, opinia publică maghiară şi europeană a acordat atenţie deosebită relaţiilor maghiare-azere. Premierul Viktor Orbán a vizitat personal Baku anul trecut, unde s-a întâlnit cu preşedintele azer Ilham Aliyev. În urma reuniunii Consiliului Turcic (Consiliul de cooperare al statelor vorbitoare de turcă, care include şi Turcia, Kazahstan şi Kârgâzstan), prim-ministrul ungar a justificat importanţa relaţiilor estice cu oportunităţile economice excelente aferente. În acest context merită să se menţioneze cooperarea energetică: anul trecut, de exemplu, Mol a beneficiat de o implicare economică în valoare de 1,57 miliarde dolari, sau aproximativ 460 miliarde HUF, în cel mai mare câmp petrolier, de importanţă strategică din Azerbaidjan.

În februarie anul curent, ministrul Afacerilor Externe şi Comerţului, Péter Szijjártó, a raportat că odată cu construcţia coridorului sudic de gaz care urmează să fie finalizat, 1-2 miliarde de metri cubi de gaz ar putea ajunge anual în Ungaria din Azerbaidjan, începând din anul 2023.

Relaţia excelentă cu Baku, desigur, necesită anumiţi paşi simbolici, cum ar fi gestul de solidaritate în conflictul din Nagorno-Karabakh. Data precedentă cu ciocniri violente în zona disputată a fost în iulie anul acesta, când ministrul de externe Péter Szijjártó a purtat discuţii cu omologul său azer, Ceyhun Bayramov, iar în timpul conversaţiei a reînnoit declaraţia de sprijin al Ungariei în ce priveşte unitatea teritorială azeră.

index.hu

by Redactor