IN MEMORIAM Ioana Anca Miranda Vlad-Missir

La Cimitirul Comunităţii Armene din Iaşi, a avut loc ceremonia de îngropare

a urnei cu cenuşa iubitei şi respectatei Ioana Anca Missir-Vlad.

Slujba a fost săvârşită de preotul Azad Mandalian a cărui manieră de prăznuire

a prohodului a impresionat foarte mult, mai ales că o mică parte a fost

rostită în limba armeană.

Pe mormântul nou a fost aşezată o mică urnă în forma unei casete

de lemn de cires, iar la baza mormântuluivegheau florile dragostei

celor care au cunoscut-o şi iubit-o, iar din partea  Comunităţii armenilor

a fost asezată o  coroană.

In jurul rămăşiţelor respectatei membre a Comunitatii armene

din România au venit să deplângă fulgeratoarea dispariţie

la 18 Ianuarie 2012, la Houston, Texas, soţul Nicolae,

fiul Ioan-Nic, colegi de serviciu, rude, membrii comunităţii armene.

 Necrologul rostit cu atâta caldură de părintele Mandalian a cuprins

reperele unei vieţi marcate de la început de rigorile unui regim care

demola tot ceea ce nu  corespundea viziunii sale, fiind nevoită să

piardă pensia de urmaş după tatăl său Ioan Missir,

dar a reuşit să devină şefă de promoţie la Liceul Eminescu

în 1961 si apoi să absolve cursurile facultăţii tehnice.

Ca şefă de promoţie a facultăţii, în 1966 este angajată

ca asistent universitar. Începea astfel o carieră deosebită

până în 2009. Şi nu doar cariera universitară a fost

remarcabilă, mai ales ca doamna Missir a fost un

membru  activ al Parohiei armene din Iaşi, cooptată

în Consiliul parohial şi s-angrijit de bunul mers

al vieţii comunităţilor de la Botoşani şi Iaşi.

Domnul prof. N. Vlad, soţul celei dispărute

mulţumeşte şi pe această cale tuturor celor

care i-au fost aproape  la marea durere pe

care o trăieşte de 6 luni prin dispariţia Ioanei Anca Missir Vlad.

Prof Andi Daschievici

***

          La 18 ianuarie 2012 a încetat fulgerator din viaţă,

departe de casă dar în mijlocul  familiei iubite,

profesoara universitară dr. ing. Ioana Anca Miranda Vlad-Missir.

 Provenea  dintr-o cunoscută familie de armeni venită

pe meleaguri bucovinene în secolul XVIII. Unul  dintre strămoşi,

Ovanes Missir, remarcându-se prin starea materială, dar mai ales

prin  sprijinul pe care l-a dat la zidirea bisericii din satul

Teişoara primeşte în anul 1851 modestul  rang boieresc de

căminar din partea domnitorului Grigore Ghica.

Ioana Anca Miranda s-a născut în Botoşani la 5 decembrie 1942. Tatăl său, scriitorul Ioan Missir, veteran din Primul Război Mondial, avocat, şef al baroului şi primar al oraşului Botoşani (1931-1932 şi 1941-1942) a murit când fiica sa avea doar trei ani. A cunoscut din  copilărie persecuţiile autorităţilor comuniste fiind considerată ca având “origine socială nesănătoasă”. Familia se confruntă cu mari greutăţi materiale, fiind “decăzută” din dreptul la pensia de urrnaş şi fiindu-i confiscată o jumatate din casa în care locuia. Aceste nedreptăţi o călesc şi o fac să se remarce prin munca sa, absolvind ca şefă de promoţie Liceul “Mihai Eminescu”. Înzestrată cu un talent deosebit pentru pictură şi limbi străine, se îndreaptă către  ştiinţele exacte pentru a nu fi depunctată la examene. Urmează astfel cursurile Politehnicii dinIaşi, absolvind cu rezultate excelente Facultatea de construcţii în anul 1966. Este repartizată să lucreze în invăţământul superior, fiind încadrată ca preparator la catedra de Rezistenţa materialelor (astăzi departamentul de Mecanica construcţiilor) a facultăţii pe care tocmai o absolvise. Parcurge toate treptele profesiei didactice din învăţământul superior, din anul 1994 fiind profesor universitar în cadrul aceleiaşi catedre. În anul1981 şi-a susţinut teza de doctorat în specialitatea “inginerie civilă”la Universitatea Tehnicădin Cluj Napoca.

În cariera didactică de 45 ani (a fost solicitată să predea la programul de masterat în specializarea “Inginerie structurală” în limba engleză şi după pensionarea sa în anul 2008)  profesoara Ioana Vlad-Missir a onorat prin prelegeri de înaltă ţinută academică susţinute în limba română şi în engleză, urmatoarele discipline: Rezistenţa materialelor, Teoria elasticităţii şi plasticităţii, Metode numerice în tehnică, Metode avansate în calculul
structurilor, Programare şi utilizarea calculatoarelor, Informatica aplicată, Teoria plăcilor plane şi curbe, Proiectare asistată de calculator la toate specializările din cadrul facultăţilor de Construcţii şi de Hidrotehnică din cadrul Universităţii Tehnice “Gh. Asachi” din Iaşi, publicând 15 cursuri şi manuale de aplicaţii (7 în limba engleză).

Ioana Vlad-Missir a fost un dascăl cu o pregătire profesională deosebită care-i  permitea să abordeze cu multă eleganţă şi rigoare ştiinţifică diferite probleme de specialitate din cadrul disciplinelor care le-a predat, dar şi de cultură generală. Zeci de promoţii de  ingineri constructori răspândiţi în toate colţurile ţării şi pe alte meridiane ale globului poartă cu ei ceva din sufletul generos, din cunoştinţele care le-au fost împărtăşite cu multă dragoste de către profesoara lor.

Domeniile de cercetare ştiinţifică abordate de profesoara Ioana Vlad-Missir în  cariera sa universitară au fost: Teoria aplicată a elasticităţii şi plasticităţii, Bazele metodelor numerice şi utilizarea programelor de calcul structural, Utilizarea mediilor de programare matematice, a programelor de grafted pe calculator, Asigurarea calităţii în învăţământul superior, participând la numeroase contracte de cercetare şi proiectare în construcţii şi  publicând peste 80 de articole şi lucrări ştiinţifice în reviste de specialitate şi volume ale manifestărilor ştiinţifice din ţară şi străinătate, A avut colaborări cu universităţi din Grecia, S.U.A., Marea Britanie, Olanda, Muntenegru urmând şi specializări în străinătate în cadrul unor programe şi proiecte internaţionale (Leonardo da Vinci, Tempus, MATRA).

Profesoara Ioana Vlad-Missir a fost preşedinte al Comisiei de licenţă pentru domeniul de Inginerie Civilă în limba engleză a Facultăţii de Construcţii şi Instalaţii din cadrul Universităţii Tehnice “Gh. Asachi” din Iaşi, evaluator CNCSIS şi al Centrului Naţional de Management al Programelor (2003-2008), membru al Comisiei CNADTCN pentru acordarea titlurilor academice a Ministerului Educaţiei şi Cercetării (2006-2010).

Aşa cum am mai menţionat, Ioana Missir nu era străină de viaţa artistică. Îi plăcea să picteze şi o făcea cu talent. Din păcate preocupările profesionale şi ale vieţii de zi cu zi nu i-au lăsat timp să se exprime mai mult în acest domeniu. Picta ocazional şi expunea rar, mai ales cu ocazia unor manifestări desfăţurate în cadrul Universităţii Tehnice. A avut totuşi şi o expoziţie personală la BibliotecaMunicipală„Gh. Asachi” din Iaşi, în ianuarie 1980. Despre tablourile expuse cu această ocazie criticul de artă şi ziaristul Aurel Leon scria în săptămânalul CRONICA: „Convinsă că desenul artistic e, în primul rând, un act de inteligenţă Ioana Missir-Vlad se străduieşte, ajutată de o sensibilitate remarcabilă, să aşeze spontaneitatea în locul rutinei de meşteşug. Şi pentru a reuşi să imprime lucrului său acea nobleţe care se distinge prin aerul degajat, autoarea porneşte de la desenul-cunoştinţă. cel efectuat cu rigoare inginerească spre desenul-impresie care este probitatea artei.”

În anul 1976 Ioana Anca Miranda Missir s-a căsătorit, soţul Vladimir Nicolae Vlad fiind cadru didactic la aceeaşi facultate. Au împreună un  fiu, Ioan (Nick) Vlad care a absolvit Facultatea de Geofizică a Universităţii Bucureşti şi masterulla UniversitateaStanford, în prezent acesta fiind cercetător la o companie din Houston, Texas, U.S.A.

A fost o mamă şi o soţie exemplară. Şi-a iubit cu mult devotament familia. Din nenorocire tragicul deznodământ s-a propus în timpul vizitei sale la familia fiului unde a mers să-şi vadă fiul, nora (Monica) şi nepoţica (Cosana Delia) care nu împlinise încă un an, cernind cu o mare durere un eveniment care s-a dorit a fi fericit.

Ioana Anca Miranda Vlad-Missir a avut o personalitate puternică, un prestigiu recunoscut în viaţa academică şi o prezenţă activă în Comunităţile armene din Iaşi şi Botoşani. A făcut parte din Consiliul Parohial al Parohiei Armene din Iaşi şi din Comitetul director al Unikunii Armene filiala Iaşi. Era mândră de originea sa şi a lucrat cu multă abnegaţie pentru ca romanul memorialist scris de tatăl său „Fata Moartă”, premiat la apariţie în anul 1937 cu două premii (al Academiei Române şi al Societăţii Scriitorilor) să vadă lumina tiparului într-o nouă ediţie (a VIII-a, pentru prima dată necenzurată după 1945). A reuşit acest lucru sub egida Editurii ARARAT în anul 2006.

Rămăşiţele ei pământeşti se vor odihni pentru vecie în Cimitirul Armean din municipiul Iaşi. Toţi care au cunoscut-o îi vor păstra o frumoasă amintire.

Azad Mandalian

by Mihai Stepan Cazazian