IN MEMORIAM CAPRIEL DEDEIAN: Drum lin, Armeanul meu drag…

În mediul românesc și mai ales în domeniul muzicii numele Capriel Dedeian este cunoscut ca un excelent jazz chitarist și compozitor, care zeci de ani a cântat pe multe scene românești și din străinătate cu mulți artiști cunoscuți. Sincer nu știu câți îl cunosc ca un om cu un suflet profund armenesc…

În anul 2014, echipa emisiunii „Armenii din lume” (Shant TV, Armenia) a sosit în România și a făcut câteva emisiuni despre armenii cunoscuți din România, una dintre ele fiind dedicată lui Capriel.

Atunci publicul larg din Armenia a avut posibilitatea să cunoască toată istoria familiei și întreaga activitate a lui Capriel Dedeian, dar să și afle de albumul lui cu melodiile armenești „Carun, Carun” (Primăvară, primăvară) realizat în 1991.

Capriel își aducea aminte că primele lui cunoștințe cu melodiile armenești s-au făcut încă atunci când bunicul său bătrân își lua oud-ul (un fel de mandolină), se retrăgea într-un colț al casei și cânta melodii armenești:

Eu, un băiețel, mă uitam pe ascuns și îl admiram, muzica armenească o percepeam cu tot sufletul meu.

Marea parte a carierei sale muzicale Capriel a cântat lângă fratele său, marele saxofonist Garbis Dedeian, care a fost, cum zicea Capriel, primul lui profesor de muzică: Când eram tânăr, el avea cea mai mare autoritate pentru mine. El era liderul jazzmenilor români din generația noastră, fiind cel mai bun saxofonist din România. Mai târziu mulți spuneau că nu-și imaginează un concert doar cu unul dintre noi.

Mulți prieteni și rude ale lui Capriel cred că starea lui de sănătate s-a înrăutățit după moartea fratelui Garbis în ianuarie 2020, cu care a fost foarte apropiat până în ultima clipă a vieții lui. Zilele acestea citeam conversațiile noastre unde am găsit mesajul lui într-un miez de noapte: Arsen, Garbis s-a dus la Dumnezeu, a murit acasă în brațele mele la ora 20.00. Sunt devastat. Asdvadz Hokin Lusavore. În acești doi ani și jumătate vorbea destul de des despre Garbis, îl visa, ca și cum fratele său l-ar chema din nou să cânte în quartetul lui.

Din fericire, se păstrează o filmare excepțională de la începutul anilor ’90 din biblioteca-muzeul armenesc „Victoria și Hovsep Dudian” din București unde cei doi frați, în fața membrilor comunității armene, interpretează melodia armenească veche „Sud e, sud e” (E minciună, e minciună), Capriel înlocuind chitara cu microfonul. Mai târziu el a mărturisit: Eu nu sunt cântăreț, dar aveam mare dorință să prezint melodiile armenești publicului român și am îndrăznit să cânt. Am luat melodii armenești vechi mai puțin cunoscute și am elaborat varianta lor pop. Eram conștient că nu sunt un cântăreț bun, nu aveam iluzii legate de asta, dar nu cunoșteam pe nimeni în România care putea să cânte armenește și am hotărât s-o fac eu însumi, doar pentru albumul „Carun, carun”. Oare, cine putea să interpreteze această melodie mai bine decât Capriel cu vocea lui dulce și perfect potrivită pentru melodii în dialectul armenei occidentale?!

Încercam să scriu poezii în armeană pentru melodiile mele, dar îmi era foarte greu. Și atunci mergeam la biblioteca tatălui meu și scoteam cărți cu poeziile armenești, alegând cele potrivite pentru melodiile mele… am de la Silva Kaputikyan, Hovhannes Shiraz etc.

Visa să ajungă în Armenia, dar nu mai avea speranțe. Înainte avusese câteva invitații, dar de fiecare dată trebuia să fie prezent la un alt concert planificat de mult timp înainte. Iată că, în 2018, visul sacru al lui Capriel din ultimii ani se împlinește: invitații noștri din Armenia la Festivalul Strada Armeneacă au fost câțiva artiști talentați din lumea jazz-ului – Yervand Margaryan Jazz Quartet, care a avut un concert deosebit în București, incluzând mai multe improvizări extraordinare cu Capriel și Garbis. Rezultatul a fost faptul că în timpul discuțiilor noastre, trompetistul Yervand Margaryan și soția lui, pianista Nara Arakelyan, l-au invitat în Armenia unde au organizat câteva concerte deosebite cu participarea lui Capriel, plimbări prin Erevan și alte obiective turistice din țară și multe altele pentru invitatul, prietenul și colegul lor…

În Armenia a avut o primire peste așteptări. În activitatea lui de profesionist s-a bucurat de multe succese, în România a cântat cu cei mai buni artiști, a fost invitat în peste 30 de țări unde a avut concerte nemaipomenite cu artiști excepționali, vedete mondiale ca Robbie Williams și mulți alții, dar… Crede-mă, Arsen, cea mai mare realizare pentru mine a fost plecarea mea în Armenia unde am avut concerte în fiecare zi, chiar câteva concerte pe zi. E prea puțin dacă spun că mă simțeam ca acasă. Mă gândesc foarte serios cum aș putea să mă mut în Armenia…

Capriel știa sute de cuvinte în armeană (sau chiar mai multe), dar îi era greu să folosească tot limbajul din cauza lipsei practicii. Când mă suna și vorbeam despre una și alta, știam clar că, printre altele, a strâns câteva zeci de întrebări legate de limba armeană, precum și de versurile unor melodii armenești pe care le asculta și voia să le interpreteze. Vorbeam mult, discutam detaliile versurilor și la sfârșit spunea: Știu că te țin prea mult, dar vreau să știu mai multe cuvinte și expresii armenești, și nu prea am multe persoane cu care să vorbesc și să întreb multe lucruri. Sunt obligat să vorbesc bine în limba mea maternă. Sincer îți spun, Capriel, eu chiar speram că te vindeci și vom continua să vorbim zeci de minute, chiar ore întregi despre (și în) comoara noastră comună, limba armeană, și nu numai, cum făceam ori la telefon, ori la tine jos în parcarea de la Mega Image, unde în fiecare seară se strâng mulți tineri.

În ultimele luni, deși nu-l lăsam să vorbească despre plecarea lui dintre noi, de multe ori spunea: Să știi, cel mai mult îmi pare rău pentru faptul că n-o să fiu lângă micul meu Sarkis și n-o să mai ajungem în Armenia… Ce rău îmi pare, că Garbis n-a fost atunci acolo cu mine…

Eh, Capriel, nu știu unde ești acum, dar sunt sigur că ești împreună cu Garbis și cântați… cine știe pentru ce public. În orice caz, în urechi ne-au rămas versurile ce cântai împreună cu el:

Sud e, sud e, sud e, sud e, amen pan sud e,
Ais așharin meceă amen pan sud e (Totul e minciună în lumea asta)

Arsen ARZUMANYAN

by Arsen Arzumanyan

Website