Hramul Bisericii Armeneşti „Sf. Elisabeta” din Dumbrăveni (Sibiu)

În fiecare an, la 15 august, are loc tradiţionalul pelerinaj de la Dumbrăveni (judeţul Sibiu) când se sărbătoreşte  hramul Bisericii Armeano-Catolice din localitate. Cu această ocazie, orăşelul de pe malul Târnavei cunoaşte o mare afluenţă de credincioşi, veniţi aici din toate părţile ţării. De la acest mare eveniment religios nu puteau lipsi nici reprezentanţii celei mai renumite comunităţi armeneşti din zona Transilvaniei, cea din Gherla. Vechiul Armenopolis şi-a trimis mesagerii şi în acest an, când 25 de armeni din oraşul de pe Someş au luat drumul localităţii sibiene, unde slujba de la Biserica Armeano-Catolică, începută la ora 11, a fost oficiată de preotul paroh al Bisericii Armeneşti din oraşul harghitean Gheorgheni, Gal Hunor. Este prima dată când preotul din Harghita slujeşte în acest lăcaş de cult cu un singur turn.   vară, preotul   El a fost însoţit şi corul bisericii din Gheorgheni, care în timpul slujbei a cântat alături de corul Catedralei Armeneşti din  Gherla condus de Molnár Anna  şi de corul Bisericii Romano-Catolice din Mediaş.  Corurile reunite au susţinut cu această ocazie un concert de muzică sacră, incluzând în repertoriu şi câteva piese în limba armeană, spre bucuria şi satisfacţia sutelor creştini care au luat loc în impozantul lăcaş de cult din mijlocul oraşului.         

Biserica Armeano-Catolică „Sf.Elisabeta” din Dumbrăveni a fost sfinţită în anul 1791 şi aminteşte de bogăţia şi gustul comunităţii armeneşti de odinioară. Prin amploarea monumentală, arhitectură şi mobilierului de calitate, catedrala se numără printre cele mai importante edificii ale arhitecturii religioase baroce din Transilvania. Biserica are doar un singur turn (iniţial a avut două), pentru că, în anul 1927, un vânt puternic a dus la căderea coifului turnului de nord-vest, care de atunci nu a mai fost reabilitat. Alături de biserică se află castelul Apaffi, în prezent Muzeul Armenilor Transilvăneni, un obiectiv istoric mult căutat în această perioadă estivală. Pentru prima dată armenii sunt amintiţi la Dumbrăveni în anul 1671. Potrivit unui privilegiu dat de Mihai Apaffi I, ei au fost colonizaţi pentru prima oară la Dumbrăveni şi Gherla şi de aici s-au răspândit în toate oraşele Transilvaniei. Toate aceste date istorice ne-au fost furnizate de gazde, care şi în acest an au avut mulţi oaspeţi, în frunte cu preşedintele Uniunii Armenilor din România,  Varujan Vosganian. Au mai fost prezenţi alături de creştinii din localitate  armeni din Gheorgheni, Frumoasa (Harghita), Cluj-Napoca, Tg. Mureş şi de pe alte meleaguri ale ţării.

Printre străini i-am zărit şi la începutul acestei săptămâni pe membrii Asociaţiei Culturale Armeano-Maghiare din Budapesta conduşi de preşedintele dr. Issekutz Sarolta, ei participând cu regularitate şi la tradiţionala sărbătoare a armenilor gherleni, „Sfântul Grigore Luminătorul”.  Cuvântul Domnului  a fost  rostit de preotul  Bisericii Romano-Catolice din Făgăraş,  Gál István Attila.

          La sfârşitul slujbei din Biserica
Armeano-Catolică oaspeţii s-au întâlnit în modernul restaurant BAUM din
Dumbrăveni, unde au servit specialităţi gastronomice  armeneşti şi a avut loc un  schimb de experienţă pe problemele
tradiţiilor acestei   etnii   din ţara noastră. Paralel în centrul  localităţii 
s-au desfăşurat manifestările cultural-artistice organizate cu ocazia
Zilelor Oraşului Dumbrăveni.

    Szekely  Csaba

by Szekely Csaba

Website