Szekely Csaba

GHERLA / Vechiul Armenopolis continuă să producă valori intelectuale

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

imagine de la prima întâlnire din luna decembrie 2018

         
Asta a fost concluzia  celei de a
treia întâlniri din cadrul Proiectului de promovare „Poveşti din Armenopolis –
Gherla”, ce a avut loc la sfârşitul săptămânii trecute  la Pizzeria „La Cabana”.  A fost continuarea seriei de dezbateri cu privire
la istoria, tradiţia şi arta vechiului Armenopolis, un renumit centru al
culturii şi spiritualităţii armeneşti, dar nu numai. Valoarea localităţii de pe
Someş a fost din nou reliefată de invitaţii acestei întâlniri de suflet, care
are ca scop principal promovarea oraşului prin prisma  valorilor existente pe plan spiritual,
arhitectonic, artistic şi  cultural. De
astă dată au fost invitaţi specialişti    din
Cluj-Napoca şi  Gherla. Prof. Mihaela
Kezdi de la Şcoala gimnazială nr. 1 (singura unitate de învăţământ care
onorează cu cinste toate ediţiile acestui interesant proiect) a vorbit
asistenţei despre Castrul Roman de la marginea municipiului Gherla, obiectele
arheologice descoperite acolo fiind expuse în sălile Muzeului de istorie din
localitate. A urmat prezentarea colecţiei cu privire la Istoria bancnotelor al
tânărului Radu Andron, care a prezentat celor aflaţi în sală o parte a bogatei
sale colecţii de bani (are peste o mie de bancnote). Din colecţia domniei sale
nu lipsesc nici bancnotele armeneşti din anul 1919. Este un pasionat
colecţioner de bancnote, dar şi de timbre, domnia sa vorbind pe larg despre
modalitatea de a colecţiona aceste valori. Pe rând, fiecare participant a avut
ocazia să admire aceste bancnote, primele datând încă din anul 1880. Talentatul
pictor gherlean Alexandru Mihai Tămaş a trecut în revistă activitatea lui
creatoare în domeniul artelor plastice, el realizând şi picturile interioare
din locaţia (Pizzereia „La Cabana”, unde s-a desfăşurat acţiunea iniţiată de
Centrul Turistic din cadrul Primăriei Municipiului Gherla), el având deja în
„palmares” trei expoziţii personale, din care una a avut loc la Cluj-Napoca.
Fostul absolvent al Liceului Tehnologic Gherla a schiţat şi câteva proiecte
viitoare, continuând tradiţia artei şi culturii armeneşti, imaculând pe pânză
şi câteva clădiri armeneşti de mare importanţă arhitectonică. Invitatul   permanent prof. univ. Gabriel-Virgul Rusu
(originar din Gherla) a subliniat în cuvântul său valoarea terapeutică a Băilor
Băiţa din imediata vecinătatea a Gherlii, cândva „perla” turismului clujean,
aflată, din păcate, într-o stare jalnică. Această adevărată microstaţiune cu
apele sulfuroase de mare valoare curativă merită mai multă atenţie din partea
factorilor de răspuindere, dar şi din partea specialiştilor. Locaţia respectivă
face parte din patrimoniul turistic şi terapeutic al oraşului, aflată
într-un  cadru naturral pitoresc, în
mijlocul unui parc frumos cu  pavilion
pentru băi calde şi mai multe căsuţe pentru cazare, care de câţiva ani nu mai
sunt folosite. Ultimul care a luat cuvântul a fost profesorul  clujean Vladimir-Alexandru Bogosavlievici,
care a scos în evidenţă bogăţia  arhitecturală
şi istorică a municipiului Gherla, unde există valori deosebite. A specificat
rolul tururilor ghidate în cunoaşterea oraşului, lăudând iniţiativa Centrului
Turistic Gherla de a organiza astfel de dezbateri pe tema cunoaşterii şi
promovării valorilor istorice ale unei urbe de provincie mică, dar deposebit de
mare în tradiţii, obiceiuri şi datini populare. A şi remarcat „ lucrurile
frumoase trebuie amintite, iar înainte de grupurile de turişti, istoria unui
oraş trebuie cunoscută prima dată de locuitorii lui”. Ce mare adevăr, de care,
din păcate, nu ţinem, cont. Domnia sa a     
înşirat câteva experienţe pozitive din activitatea lui didactică pe
linia cunoaşterii monumentelor şi locurilor istorice din Cluj-Napoca, obţinute
cu elevii îndrumaţi de dânsul.

                Moderatorul  întâlnirii   a fost
directorul Centrului Turistic Gherla, Monica Pătac, care la sfârşit a împărţit
oaspeţilor pliante şi hărţi referitoare la municipiul Gherla, vechiul
Armenopolis, cunoscut şi apreciat  nu
numai în ţară, ci  şi peste hotare. La
noua poveste despre Armenopolis a asistat şi primarul municipiului Gherla, Ioan
Neselean.

Szekely  Csaba