Redactor

Gazetadecluj.ro / Ambasadorul Armeniei în România, Sergey Minasyan: Intențiile agresive ale Azerbaidjanului sunt direcționate împotriva armenilor și bunurilor lor din întreaga lume

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

Timp de zece ani, autoritățile azere au dus o politică de discriminare etnică și economică al cărei scop era modificarea componenței etno-demografice a populației Nagorno – Karabah-ului. Sute de mii de etnici armeni au fost deportați de pe teritoriul Azerbaidjanului și dintr-un șir de localități din Nagormo – Karabah. Turcia a susținut în mod direct Azerbaijanul și este un complice al acestei țări.

Liviu Man: Care este cauza izbucnirii acestui conflict dintre Armenia și Azerbaidjan?

Sergey Minasyan: Conflictul din Nagorno-Karabakh, în faza sa modernă, s-a format ca o problemă politică internațională și regională încă la începutul secolului al XX-lea. După căderea Imperiului Rus, în Caucazul de Sud au apărut 2 state independente: Republica Armenia și Republica Azerbaidjan. Regiunea populată majoritar de armeni, Nagorno-Karabakh, denumită în limba armeană Artsakh, era luată în considerare în cadrul proceselor politico-militare și diplomatice ale acelor vremuri. Momentul fatidic a fost, probabil, decizia din 1921 a Biroului Caucazian al Comitetului Central al Partidului Comunist, potrivit căreia, după sovietizarea Armeniei și Azerbaidjanului, sub presiunea directă a lui Iosif Stalin, această regiune a fost inclusă în componența Azerbaidjanului sovietic. Ca urmare a acestui fapt, timp de zeci de ani autoritățile sovietice azere au dus o politică de discriminare etnică și economică, al cărei scop era modificarea granițelor interne ale regiunii și modificarea componenței etno-demografice a populației Nagorno-Karabakh-ului.

Încercările armenilor din regiune de a se opune politicii de discriminare a Azerbaidjanului Sovietic, începute în anii ’80-’90, până în ultimii ani de existență ai URSS, au dus la pogromuri în masă și deportări ale populației armene care locuia atât în Nagorno-Karabakh, cât și în orașe precum Sumgait, Baku, Kirovabad (Ganja) ș.a. Sute de mii de etnici armeni au fost deportați de pe teritoriul Azerbaidjanului Sovietic și dintr-un șir de localități din Nagorno-Karabakh. În procesul destrămării URSS, în deplină conformitate cu prevederile în vigoare ale constituției și legislației sovietice, pe teritoriul fostului Azerbaidjan sovietic au apărut două formațiuni de stat: actuala Republică Azerbaidjan și Republica Nagorno-Karabakh (Republica Artsakh). Azerbaidjanul nu s-a putut împăca cu acest fapt, iar, în consecință,au continuat pogromurile și deportările începute în anii anteriori, de asemenea au fost demarate acțiuni masive de agresiune împotriva populației Nagorno-Karabakh-ului, care, cu toate acestea, s-au sfârșit printr-o înfrângere militară.

citește interviul, integral pe gazetadecluj.ro