Plasat în anul 1943, filmul este o meditaţie poetică asupra urmărilor genocidului armenilor din anul 1915, din Imperiul Otoman. Personajul principal este un artist turc de origine armeană, bănuit de simpatii comuniste de regimul aflat la conducere în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Silit de împrejurări, acesta se refugiază într-o zonă a nimănui, la graniţa sovieto-georgiană. În mijlocul unui peisaj sălbatic, monumental, protagonistul îşi va trăi durerea şi teama încercând să evadeze în propria artă.  Faptul că un al doilea genocid ar putea începe oricând îl bântuie, mai ales că este unicul supravieţuitor din familia sa. Filmul are o imagine superbă iar subiectul până de curând tabu îi permite regizorului turc să scoată la suprafaţă şi alte drame ale trecutului, precum apropiera catastrofală de nazism a regimului de la Ankara, în anii ’40.