Festivalul „Curtea Armenească” devine cartea de vizită a armenilor din Cluj

În zilele de 12 și 13 iunie, a avut loc în Cluj-Napoca festivalul „Curtea Armenească”, ediția a II-a, organizat de sucursala locală a Uniunii Armenilor din România (președinte – Karen Sebesi) în colaborare cu Muzeul Etnografic al Transilvaniei, Institutul de Armenologie – Universitatea Babeș-Bolyai, Consiliul județean Cluj și Ambasada Republicii Armenia din România. Această a doua ediție care trebuia să aibă loc anul trecut și din cauza pandemiei de coronavirus s-a amânat, a fost organizată în parcul etnografic „Romulus Vuia”. În cadrul festivalului a fost organizat și un târg care a avut zeci de participanți și sute de vizitatori.

Doamna Anna Steib, vicepreședintele sucursalei Cluj-Napoca UAR, care s-a ocupat cu problemele organizatorice, ne-a mărturisit că nu se aștepta să vină atât de multă lume având în vedere că vremea a fost nefavorabilă ambele zile: „Locația din acest an – parcul etnografic – are farmecul lui și peste asta s-a suprapus și farmecul armenilor. În general, acest parc este extraordinar pentru organizarea unui astfel de eveniment. Formațiile invitate – ansamblul „Hayakaghak” din Gherla, ansambluri românești și rome, ansamblul evreiesc „Mazel Tov” cu muzica klezmer și „Cosmin Rafael Bălean Band” cu muzica tradițională armenească au creat o atmosferă deosebită, la care adăugăm și standurile cu obiecte excepționale pentru toate gusturile. Aș vrea să menționez, printre altele, costumele tradiționale armenești de Gyorgy Kolomar și Iulia Simo care le-au creat pe baza descrierilor costumelor purtate de armeni de când ei au venit din Moldova în Transilvania în secolul al XVII-lea; cafeaua și băuturile armenești, precum și vestele tradiționale armenești la standul din Bacău; bijuteriile lui Alexa create din pietre semiprețioase din Armenia; brățările, gențile și multe altele din piele de la Lilit din Târgu Mureș; covoarele lui Bedros; multe obiecte pictate manual la standul din București; cărțile editurii „Ararat” și, nu în ultimul rând, standul de caligrafie cu Tania. Am avut mai multe standuri și sperăm că la următoarea ediție din anul viitor vor participa și mai mulți meseriași pentru târg, dar și alți specialiști mai ales pentru prezentarea bucătăriei armenești. De asemenea, scopul meu este să aduc mai multe formații ca să avem concerte cel puțin două ore pe zi”.

La deschiderea festivalului au vorbit Tudor Sălăgean, directorul Muzeului Etnografic și Institutului de Armenologie, Vakar Istvan, vicepreședintele CJ Cluj, Varujan Vosganian, președintele UAR, Sergey Minasyan, ambasadorul Republicii Armenia în România, Varujan Pambuccian, deputatul UAR. Printre invitați s-au aflat mai mulți membri ai comunităților armenești din diferite orașe, precum București, Botoșani, Bacău, Baia Mare, Suceava, Gherla, Roman, Tulcea etc. Așadar, deja putem afirma faptul că festivalul „Curtea Armenească” a devenit una dintre cele mai importante activități ale comunității armene din România și cartea de vizită a armenilor din Cluj.

Arsen ARZUMANYAN

Fotografii: Orban Katalin

by Arsen Arzumanyan

Website