Eduard Antonian

EMMANUEL TJEKNAVORIAN: CÂND INTEPRETEZ, DE EXEMPLU, KOMITAS – KRUNK, ÎMI VINE SĂ PLÂNG ȘI MĂ SIMT SUTĂ LA SUTĂ ARMEAN

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

Am avut, de curând, plăcuta ocazie să stăm puțin de vorbă cu tânărul violonist Emmanuel Tjeknavorian, sosit la București pentru a susține trei concerte, la Ateneul Român, dedicate și Centenarului Primei Republici Armene. Virtuozul muzician armean poartă peste tot după el vioara sa, o bijuterie Stradivarius.

E.A. – Știm peste tot în diaspora despre figura marcantă a tatălui dvs., celebrul muzician Loris Tjeknavorian, cel care în afara legendarei sale cariere muzicale, imediat după 1991, în Armenia a reușit să mobilizeze poporul armean. Este foarte iubit în Armenia și știu că există o celebră poză în care domnia sa este purtat pe brațe de către cetățenii din Gyumri, într-o explozie de bucurie și efervescență… Spuneți-ne mai multe despre familia Dumneavoastră.

 

 

 

 

E.T. – Toate aceste evenimente s-au întâmplat înainte să mă nasc eu, sigur că am fost crescut în această atmosferă și astăzi conștientizez cât de mult tatăl meu iubește Armenia și poporul armean. Toată viața a visat la Armenia și în momentul când a ajuns acolo, a conștientizat că este cel mai important eveniment din viața sa. Mă bucur că oamenii nu l-au uitat, deorece el chiar a realizat lucruri foarte importante pentru Armenia.

E.A. – Am înteles că imediat după independență, tatăl dumneavostră a rearanjat imnul Armeniei?

E.T. – Nu l-a rearanjat, ci a realizat prelucrarea simfonică a acestuia. Nu ar fi fost corect să spunem că l-a rearanjat, căci ar fi ieșit un nou imn.

E.A. – Poate nu exagerez dacă spun că tatăl dumneavoastră, maestru Loris Tjeknavorian este la fel de iubit în Armenia ca legendarul Charles Aznavour… Știm că el a organizat un mare concert la New York cu participarea unor legende ca  Plácido DomingoMstislav RostropovichAlexander Toradze,  Mirella FreniFrederica von StadeSamuel Ramey,  Elena Obraztsova. S-au strâns atunci mulți bani pentru ajutorarea victimelor marelui cutremur dn 1988. La câteva luni după aceea, maestru Loris Tjeknavorian a fost numit dirijor principal și director artistic al Orchestrei Filarmonicii Armene din Erevan.

E.T. – În primul rând, este atât de iubit în Armenia fiindcă este un om foarte sincer și transmite această sinceritate mai departe prin muzica sa și prin tot ceea ce face. Iubește foarte mult Armenia și poporul său, iar lumea a simțit acest lucru.

E.A. – Și o ultimă întrebare, mai neobișnuită, ce înseamnă pentru tine a fi armean?

E.T. – În cazul meu este o întrebare foarte grea, m-am născut și am crescut la Viena, vorbesc mai multe limbi, dar in momentul în care intepretez, de exemplu, Komitas Krunk , îmi vine să plâng și mă simt sută la sută armean. Le doresc tuturor armenilor, din întreaga lume, multă forță și abia aștept să văd Armenia înfloritoare!

E.A. – Vă mulțumim pentru tot ceea ce faceți pentru armeni și vă dorim mult succes în prestigioasa dvs. carieră.

Eduard ANTONIAN