DOSAR 1915 / Bedros Horasangian / Bibliografia unei tragedii din secolul XX : Genocidul Armean

Sunt peste 25 de ani de când alimentez acest dosar. Cu comentarii, analize, scotociri prin biblioteci și colecții de reviste,prezentări și recenzii de carte, documente și fragmente și informații culese pe zi ce trece din mai multe surse.  Internetul este deja o uriașă arhivă, bibliotecă și mijloc de comunicare ( dacă în antichitate ar fi exsitat telefoane mobile acel soldat grec carea a alergat cei peste 40 de kilometri ca să comunice acel concis Am învins!, nu ar mai fi murit de epuizare)De aceea putem spune că avem la îndemînă deja un imens material documentar și bibliografic pentru a exprima un punct de vedere avizat despre ceea ce s-a înrîmplat în 1915. Strict sub raportul faptelor, tot materialul probator este de necontestat. A fost, în terminologia deja curentă, Genocid. Se mai pot aduce noi mărturii – ele apar și e bine că mereu apar, te miri und eprin arhive sau colțuri ale lumii – dar bătălia, dacă se paote spune așa, se dă acum în plan politic. Sunt pregătite opinia publică din Turcia și autoritățile de la Ankara să-și asume, curajos și pragmatic întregul adevăr al propriei istorii? Din păcate răspunsul este NU! Diferitele interese geostrategice ale diferitelor state, de la SUA și Marea Britanie, pînă la Israel,fac, cel puțin deocamdată abordarea la unison a recunoașterii genocidului din 1915. Chiar dacă 2015 a însemnat un an nu doar comemorativ. Recunoașterea de către Germania și Austria, fostele aliate ale Imperiului Otoman în anii primului Război Mondial a genocidului Armean, este esențială și semnificativă. Studiile și cercetările diverșilor istorici au continuat. Continuă să apare studii specializate, la înlt nivel academic al unor intelectuali turci care-și asumă responsabilitatea de a spune adevărul și a merge cu el pînă la capăt. Istoria Republicii Turcia nu poate evita momentul abordării frontale a aneantizării unui popor. Care, practic, a dispărut de pe teritoriul ei – un interesant eseu despre urmele rămase încă ne oferă profesorul de științe politice Nicolae Drăgușin, cel care a parcurs drumul de la ignorarea unui subiect la înțelegerea lui – dar care, cum vedem, încă mai oferă mărturii. Care pot fi puse cap la cap și cu altele, mult mai vechi, care abia acum ajung la noi. La cititorii revistei ARARAT care găzduiește cu generozitate ( în fond se puteau publica rețete de keșkek, immam baildâ și cataif etc, bune și ele) comentariile noastre.Pînă să prezentăm mai pe larg cele trei lucrări recent achiziționate să le amintim:

• Captanian Pailazou – Memoires d’une deportee armenniene,Edition M.Flinkowski, 1919,( reeditare Edition J.Flament,2010, cu o prefață de Anahid Ter Minassian)
• Sulim Granovky – Armenian Genocide.The Silent Exterminasion, translated by Elisabeth Bikes, by request of the Wallenberg Foundation, 2011)
• (Edited) by Ronald Grigor Sunny, Fatma Gocek and Norman Naimark, A Question of genocide.Armenians and Turks at the End of the Ottoman Empire, Oxford University Press, 2011

Vom încerca să prezentăm mai multe fragmente din aceste lucrări de facturi diferite în numerele viitoare ale revistei. Vom zăbovi de această dată doar puțin asupra ultimului volum, care după opinia mea, are și capătă o importanță deosebită. Este o lucrare colectivă, la care s-a muncit mai mult de șase ani, punînd laolalată istorici și universitari turci, americani, britanici, suedezi, olandezi,elvețieni, nu în ultimul rînd armeni. Lista autorilor este impresionantă. Apoi.Studiile diferite acoperă o vastă abordare a genocidului din multe perspective, inclusiv cele turcești, inclusiv cele negaționiste. Se obține astfel o imagine mai complexă a tragediei, se derulează sub ochii noștri – toate textele sunt citabile și interesantissim citibile – analiza pe fond a evenimentelor care au condus la dezastrul umanitar din 1915.La fenomenele sociale, economice și politice din Imperiul Otoman care încerca la sfîrșit de secol XIX și început de secol XX să se modernizeze. Pe fondulacutelor dispute între marile puteri europene, pe fondul acutizării problemelor sociale din Imperiul multinațional Otoman. Avem o lucrare care nu operează cu speculații, avem studii ale unor prestigioși istorici puși alături.Faptul că peste doar cîțiva ani Ronald Gregor Sunny va da propria sa lucrare The Armenian genocide, 2015, cumva în siajul propriei sale cariere științifice și universitare americane este cel puțin de apreciat și admirat.În campusurile univesitare americane perspectiva este alta decît în axaltatele luări de poziție – emoționante altminteri – ale tinerilor dașnagi de la Atena, cum recent am văzut într-o postare pe net.Întregul volum este dedicat  In tribute to One Who Built Bridges,Hrant Dink ( September 15,1954 – January,19,2007)

Să amintim pentru început lista profesorilor care au contribuit la aceste remarcabil studiu.Și să nu nu uit, articolul Armenian Genocide din Enciclopedia Britannica este realizat de profesorul Ronald Gregor Sunny. O singură nedumerire, la o sumară lectură. Se spune că între 1918-1920 armenii au ucis peste 40.000 de cetățeni turci, ca un fel de răzbunare pentru cele pătimite. Foarte ciudată informație, nu se oferă nici o sursă documentară și nici la rîndul meu nu m-am lovit de o asemenea informație. Vom mai căuta să vedem ce și cum.

Autorii lucrărilor cuprinse în volum.

Fikret Adamir –  Sabanci University, Istanbul

Margaret Anderson – Univesity of California

Aram Arkun – Zohrab Center, NYC, USA

Stephan Astourian – University of California,Berkeley

Donald Bloxham – Edinburgh University

Fuad Dundar – Technical University Istanbul, istoric

David Gaunt – Stockholm University

Fatma Muge Gocek – University o f Michigan

Peter Holquist –Univesity of Pennsilvania

Hans-Lukas Kieser – University of Zurich

Gerard J.Libaridian – University of Michigan, fost consilier al Președintelui Armeniei

Norman M.Naimark – Stanford University

Ronald Gregor Sunny – Profesor Emeritus la University of Chicago

Ugur Umit Ungor ( DE PUS UMLAUT LA Umit și Ungor!!!)

Eric D.Weitz – University of Minnesota

Erick Jan Zurcher – Leiden University

Nume sonore din lumea studiilor otomane și turcești,universitari de prestigiu care oferă puncte de vedere diverse pentru a contura, prezenta și mai ales a percepe în detaliu dimensiunea genocidului din 1915.

Vom reveni

by Bedros Horasangian