DELIMITAREA  frontierelor  ARMENIEI acum 2220 de ani, în timpul regelui Ardașes I cel Mare – Unificatorul

          Regele ARDAȘES  I  CEL MARE, (189-160 Î. Hr.) își așează capitala la confluența râurilor Arax ( Yerash, Araz) și Medzamor, pe dealurile Khor Virab. După cum relatează Plutarh (46-127) planul orașului Ardașat este sugerat lui Ardașes de generalul Hanibal, care se refugiază în Armenia  după ce Cartagina a fost cucerită de romani. Strabon (64-24 Î.Hr.) descrie orașul. Zeița Anahit (în persană=preacurată) era patroana orasului, avea statuia de aur și se serba de 1 Navasart (acum pe 11 august). Orasul se afla pe „drumul mătăsii” beneficiind de comerț internațional. Situl era locuit și în timpul urarților (860-580 Î.Hr.). Orașul are vamă, monetărie unde se bate moneda regală armeană. S-au găsit bani de aramă cu inscripții în greacă „ARTAXATA”.  În teritoriu au fost descoperite pietre inscripționate în aramaică, (lingua franca în acel timp) care delimitau hotarul.

          Ardașes unifică toate principatele armene sub un singur steag. Țara, spre o mai bună administrare, o organizează în patru districte militare. El precizează și fixează frontierele Armeniei în conformitate cu regiunile de limba armeană. De la țârmul vestic al Mării Caspice, până la fluviul Eufrat, de la Munții Armeniei pâna la lanțul Munților Taurus. În acest fel o realitate demografică este fixată si politic. Cele patru districte se împart astfel: fiului său Ardavazd îi încredințează provinciile de est si conducerea armatei Armeniei. Celui de al doilea fiu, Văruyr, treburile legate de taxe, construcții și treburile casei regale, celui de-al treilea fiu Diran, părțile de vest iar celui de-al cincilea Zareh, cele de nord. Preoțimea, o dregătorie importantă o încredințează celui de-al patrulea fiu Majan.

Piatră de hotar din timpul lui Ardașes

ARPIAR S.

by Mihai Stepan Cazazian