Redactor

DefenseRomania.ro / Armenia denunță atacul azer: Forță fără precedent, implicarea Turciei, mercenari și armament modern – E.S. SERGEY MINASYAN, ambasadorul Armeniei la București, într-un interviu acordat DefenseRomania, a discutat despre situația din Nagorno-Karabakh

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

Sursă foto: MoD of Armenia TwitterSursă foto: MoD of Armenia Twitter

Ca urmare a conflictului de anul trecut, Armenia a semnat un acord de pace prin care a cedat controlul asupra a peste 120 de oraşe şi sate din disputata regiune Nagorno-Karabah către Azerbaidja. Acordul a avut loc cu medierea Rusiei și a pus capăt la şase săptămâni de confruntări. Din teritoriile cedate face parte şi oraşul Shushi, numit Shusha de către azeri, care are o importanţă strategică.

Enclavă cu majoritate armeană alipită în 1921 la Azerbaidjan de autorităţile sovietice, Nagorno-Karabah şi-a proclamat unilateral independenţa în 1991, cu sprijinul Armeniei.

A urmat un război între Armenia şi Azerbaidjan. O încetare a focului a fost încheiată în 1994. Reluarea conflictului anul trecut a fost cel mai grav incident dintre cele două state din ultimii 30 de ani.

Ambasadorul Armeniei la București ne-a acordat un interviu în care a vorbit despre cele petrecute. Armenia denunță operațiune azeră fără precedent prin amploarea forței folosite și a tehnicii militare moderne, dar și prin prisma faptului că Turcia s-a implicat direct în conflict prin „plasarea de mercenari” din Orient în Nakorno-Karabakh.

Erevanul denunță implicarea Turciei prin mercenari aduși din Orient să lupte împotriva armenilor

DefenseRomania: Care sunt consecințele agravării situației din Nagorno-Karabakh în toamna anului trecut?

Ostilitățile la scară largă, inițiate de Azerbaidjan, la sfârșitul lunii septembrie 2020, au fost fără precedent atât prin amploarea lor și uzului de forță, cât și prin noile metode de desfășurare a operațiunilor militare și tehnica modernă folosită. Fără precedent a fost și implicarea, de partea Azerbaidjanului, a țării vecine, Turcia. Aceasta a plasat în Azerbaidjan teroriști internaționali din Orientul Apropiat, implicați în ostilitățile desfășurate împotriva armenilor în Nagorno-Karabakh.

De fapt, cred că ne-am confruntat, pentru prima oară în istorie, cu fenomenul folosirii teroriștilor internaționali în spațiul politic european; atunci când un stat partener UE – Turcia, susținând un alt stat partener UE și membru al Parteneriatului Estic – Azerbaidjan, a folosit mercenari în operațiunile militare îndreptate împotriva armenilor din Nagorno-Karabakh și a unui alt stat-membru al Parteneriatului Estic – Armenia. Și există multiple dovezi în acest sens din partea unor importanți lideri politici, state și instituții, cea mai recentă fiind adoptarea de către Parlamentul European a documentului ce demonstra implicarea directă a Turciei de partea Azerbaidjanului.

Ostilitățile în regiunea Nagorno-Karabakhului au luat sfârșit prin semnarea unui document trilateral între Armenia, Azerbaidjan și Rusia la 10 noiembrie 2020. Urmare a acestei Declarații, în regiunea de conflict a Nagorno-Karabakhului au fost plasate trupe rusești de menținere a păcii și au fost inițiate contacte între părți pentru deschiderea comunicațiilor.

Cu toate acestea, unele prevederi ale acestei Declarații, în special paragraful 8, în care este stipulat că toți civilii și militarii aflați în captivitate trebuie eliberați, nu sunt pe deplin respectate de partea azeră, având în vedere că unii prizonieri de război și civili continuă să fie ținuți în Azerbaidjan. Mai mult decât atât, în timpul operațiunilor militare au fost înregistrate acte de violență și atitudine inumană la adresa militarilor și civililor, au fost distruse nu doar monumente istorice și arhitecturale armenești de importanță culturală și religioasă, dar și edificii civile (precum spitale, maternități, școli). O parte a acestor monumente a rămas pe teritoriile care au ajuns sub controlul Azerbaidjanului, iar soarta lor este incertă, motiv pentru, care aceste chestiuni rămân, în continuare, în atenția structurilor și organizațiilor corespunzătoare, inclusiv a UNESCO.   

vezi continuarea pe defenseromania.ro

  •  
  •