DECLARAȚIA PAN-ARMEANĂ CU PRILEJUL CENTENARULUI GENOCIDULUI ARMEAN

foto president.am

Pe 29 ianuarie a.c., la Erevan, în încheierea celei de a 5-a Sesiuni a Comisiei de stat pentru coordonarea evenimentelor dedicate centenarului Genocidului Armean, la Memorialul Victimelor, Președintele Serj Sargsyan a făcut publică în mod solemn Declarația pan-armeană cu ocazia Centenarului Genocidului Armean. Declarația a fost adoptată și susținută în unanimitate de membrii Comisiei de stat și reprezentanții Comisiilor Regionale din Diaspora.

Un exemplar al Declarației va fi transmis Secretarului General al ONU și un altul – la Arhivele Naționale ale Republicii Armenia. Declarația originală a fost transmisă spre păstrare Muzeului-Institut al Genocidului Armean.

DECLARAȚIA  PAN-ARMEANĂ CU PRILEJUL CENTENARULUI GENOCIDULUI ARMEAN

Comisia de stat pentru coordonarea manifestărilor dedicate centenarului Genocidului Armean, în consultare cu comitetele regionale din Diasporă,

–         exprimând voința unitară a poporului armean,

–         bazându-se pe Proclamația de independență a Armeniei din 23 august 1990 și pe Constituția Republicii Armenia,

–         citând Declarația Universală a Drepturilor Omului adoptată de Adunarea generală a ONU la 10 decembrie 1948, potrivit căreia „recunoașterea demnității inerente tuturor membrilor familiei umane și a drepturilor lor egale și inalienabile constituie fundamentul libertății, dreptății și păcii în lume”,

–         călăuzindu-se după principile și prevederile Rezoluției 96(1) a Adunării Generale a ONU din 11 decembrie 1946, „Convenției pentru prevenția și pedepsirea crimei de genocid” adoptată de Adunarea Generală a ONU la 9 decembrie 1948, „Convenției ONU asupra imprescriptibilității crimelor de război și a crimelor împotriva umanității” din 26 noiembrie 1968, „Pactului internațional cu privire la drepturile civile și politice” din 16 decembrie 1966, precum și ale tuturor celorlalte acte internaționale cu privire la drepturile omului,

–         ținând cont de faptul că, prin adoptarea „Convenției pentru prevenția și pedepsirea crimei de genocid”, ONU a dat o importanță deosebită cooperării internaționale împotriva acestui tip de crimă,

–         subliniind inadmisibilitatea nepedepsirii elementelor constitutive ale crimei de genocid și imprescriptibilitatea acestei crime,

–         condamnând acțiunile genocidare plănuite și săvârșite împotriva armenilor de către diferite regimuri din Imperiul Otoman și Turcia, în mod succesiv  între anii 1894-1923, deposedarea de țară, masacrele în masă menite să-i extermine pe armeni, purificările etnice, distrugerea patrimoniului armenesc, precum și negarea genocidului, neasumarea răspunderii, toate încercările de trecere sub tăcere sau justificare a crimelor comise și a urmărilor acestora, ca o continuare a crimei și încurajare a producerii unor noi genociduri,

–         considerând sentințele date de curțile marțiale otomane din 1919-1921 împotriva acestei grave crime “împotriva legii și umanității” ca fiind o consfințire juridică a faptului,

–         apreciind declarația comună din 24 mai 1915 a statelor Antantei, care pentru prima oară în istorie a calificat grava crimă comisă împotriva armenilor drept „crimă împotriva umanității și civilizației” și a pus răspunderea asupra autoritățile otomane, precum și rolul și importanța Tratatului de pace de la Sèvres, din 10 august 1920, și Arbitrajului președintelui american Woodrow Wilson, din 22 noiembrie 1920, în chestiunea depășirii consecințelor Genocidului Armean:

1.      Comemorează cele un milion și jumătate de victime nevinovate ale Genocidului Armean și cu recunoștință se pleacă în fața eroilor martiri sau supraviețuitori ce au luptat pentru viață și demnitate umană.

2.      Reafirmă angajamentul Armeniei și al poporului armean de a continua lupta internațională pentru prevenirea genocidurilor, restabilirea drepturilor popoarelor supuse genocidului și restabilirea dreptății istorice.

3.      Mulțumește acelor state, organizații internaționale, religioase și civice care au avut îndrăzneala politică să recunoască și să condamne Genocidul Armean ca pe o cumplită crimă împotriva umanității și care și astăzi continuă să întreprindă acțiuni juridice pe această cale, precum și să prevină manifestările periculoase ale negaționismului.

4.      Își exprimă recunoștința acelor națiuni, structuri și persoane care, deseori punându-se în primejdie, au acordat sub diverse forme ajutor umanitar, au salvat numeroși armeni amenințați cu exterminarea, au creat condiții sigure și pașnice pentru supraviețuitorii Genocidului Armean, prin intensificarea acțiunilor de ocrotire a orfanilor și a mișcării filoarmene internaționale.

5.      Face apel la statele membre ale ONU, la organizațiile internaționale, la toți oamenii de bună credință, indiferent de apartenență națională sau religioasă, să-și unească eforturile pentru restabilirea dreptății istorice și pentru a onora memoria victimelor Genocidului Armean.

6.      Exprimă voința unitară a Armeniei și poporului armean în chestiunea obținerii recunoașterii internaționale a Genocidului Armean și depășirii urmărilor genocidului, fapt pentru care întocmește un dosar de revendicări juridice pe care îl consideră ca fiind începutul procesului restabilirii drepturilor și interselor legitime individuale, comunitare și pan-naționale armenești.

7.      Condamnă blocada ilegală împotriva Republicii Armenia impusă de Republica Turcia, atitudinea antiarmenească manifestată de aceasta pe scena internațională și ridicarea de condiții prealabile pentru reglementarea relațiilor dintre cele două state, considerându-le drept consecințe ale impunității de până acum a Genocidului Armean, Mets Yeghern.

8.      Face apel la Republica Turcia să recunoască și să condamne Genocidul Armean comis de Imperiul Otoman și, prin comemorarea victimelor acestei abominabile crime, să se confrunte cu propria sa istorie și memorie, renunțînd la falsificări, negarea faptelor de netăgăduit și politica relativizării.

Susține acea parte a societății civile turce ai cărei reprezentanți au astăzi curaj în această chestiune, în contradicție cu poziția oficială a autorităților.

9.      Își exprimă speranța că recunoașterea și condamnarea de către Turcia a Genocidului Armean va deveni un important punct de pornire în procesul de reconciliere istorică dintre popoarele armean și turc.

10.   Cu mândrie notează faptul că, în ultima sută de ani, poporul armean supraviețuitor al genocidului:

–         a dat dovadă de voință neclintită și conștiință de sine națională, restabilit statul independent pierdut cu veacuri în urmă,

–         și-a păstrat și dezvoltat valorile naționale, a revigorat cultura, știința și educația națională, aducându-și aportul propriu la dezvoltarea patrimoniului mondial,

–         a creat o rețea puternică și eficientă a structurilor laice și religoiase ale Diasporei Armene, ceea ce a contribuit la păstrarea identității armenești în comunitățile risipite în întreaga lume, crearea imaginii armeanului ce se bucură de respect și simpatie, apărarea drepturilor legitime ale poporului armean,

–         prin cooperare pan-națională și printr-un larg program de repatriere a reunit și recreat genofondul național amenințat cu dispariția în urma genocidului,

–         în timpul Primului și celui de-al Doilea Război Mondial și-a adus aportul susbstanțial la stabilirea securității și păcii mondiale și a înregistrat strălucite victorii în luptele eroice de la Sartarapat și din Arțakh.

11.   Consideră Centenarul Genocidului Armean ca fiind o etapă importantă pentru continuarea luptei pentru dreptate istorică sub sloganul “Îmi amintesc și revendic”.

12.   Face apel la generațiile viitoare de armeni ca printr-o atitudine patriotică, conștientă și educată să apere sfînta moștenire strămoșească și prin luptă neclintită să servească în numele:

–          unei Patrii mai puternice, libera și democratica Republică a Armeniei,

–          progresului și consolidării Arțakhului independent,

–          Pentru solidaritatea activă a armenilor răspândiți în toată lumea,

–          realizării țelurilor sacre și vechi de secole ale poporului armean.

29 ianuarie 2015

Erevan

by Mihai Stepan Cazazian