Declarația MAE din Armenia cu privire la afirmațiile false și declarațiile belicoase ale președintelui Azerbaidjanului

16 martie 2023
Discursul președintelui Azerbaidjanului Ilham Aliyev rostit pe 16 martie în timpul summitului șefilor de stat ai Organizației Statelor Turcice a fost o manifestare clară a revendicărilor teritoriale împotriva Republicii Armenia și pregătirea unei alte agresiuni.
Prezentând teritoriul suveran al Republicii Armenia sub numele fictiv „Azerbaidjanul de Vest”, președintele Azerbaidjanului încalcă grav Carta ONU, Declarația Adunării Generale a ONU privind principiile dreptului internațional privind relațiile de prietenie și cooperarea între state, în conformitate cu Carta ONU, Declarația de la Alma-Ata, dar și propriile sale angajamente asumate prin declarațiile de la Praga și Soci la care se referă în mod exact, în acest discurs.
Azerbaidjanul împiedică în mod continuu întoarcerea refugiaților și a persoanelor strămutate în interiorul Nagorno-Karabakh și în regiunile adiacente, anunțând în același timp că va reloca teritoriile aflate sub controlul său ca urmare a deportării armenilor din Nagorno- Karabakh.
Încălcând practic toate punctele declarației trilaterale din 9 noiembrie 2020 și cu retorica, pe care el însuși o admite ca fiind fictivă, privind coridoarele, președintele Azerbaidjanului obstrucționează procesul de deschidere a comunicațiilor regionale.
Retorica belicoasă a liderului Azerbaidjanului vizează perturbarea completă a eforturilor de stabilitate în Caucazul de Sud și recurgerea la utilizarea forței pe scară largă atât împotriva teritoriului suveran al Republicii Armenia, cât și împotriva Nagorno-Karabakh. Mai mult, limbajul insultător folosit împotriva armenilor din Nagorno-Karabakh, care este însoțit de acțiuni menite să creeze o catastrofă umanitară pe teren, demonstrează politica nedisimulată a Azerbaidjanului de curățare etnică la cel mai înalt nivel.
Mai mult, exprimarea unor astfel de teze provocatoare la Ankara are ca scop nu numai să submineze negocierile de pace în curs între Armenia și Azerbaidjan, ci și să împiedice dinamica pozitivă în procesul de normalizare a relațiilor dintre Armenia și Turcia.
Toți partenerii interesați de stabilitatea și pacea regiunii ar trebui să evalueze această politică a președintelui Azerbaidjanului fără nicio ezitare și să ia măsuri active pentru a elimina încălcările dreptului internațional de către Azerbaidjan și pentru a exclude manifestările de utilizare a forței.