Istoria comunității armenești din Botoșani este fabuloasă și oferă o bogăție istorică și turistică pe care încă nu reușim să o valorificăm la adevăratul potențial. Dar totul se poate schimba în bine din acest punct de vedere și comunitatea locală începe să facă primii pași pentru a face cunoscută măreața istorie a armenilor din Botoșani.

Sâmbătă, 20 mai, Uniunea Armenilor din România (UAR) Filiala Botoșani și Centrul Național de Informare și Promovare Turistică (CNIPT) Botoșani au organizat Turul pietonal prin cartierul armenesc.

La tur nu au participat mulți botoșăneni, doar vreo 15, însă pasionați de istorie și de a afla poveștile clădirilor vechi din orașul în care trăiesc, vremea bună îndemnându-i mai mult la grătare și la iarbă verde pe botoșăneni decât la un tur la pas printre monumentele istorice. Dar cei care au participat nu au regretat niciun moment alegerea făcută. Turul a fost condus de ghidul turistic Ionel Rusu, de la CNIPT, și Cristian Lazarovici, președintele UAR Botoșani.

Traseul a început din Centrul istoric, din fața casei Ankele, care a fost construită de botoșăneanul armean Carol Ankele.

”Acesta a fost primul dealer auto de mașini pe care le importa pe bază de comandă din Germania. Primul autoturism din Moldova a circulat pe drumul Botoșani-Cernăuți cu viteza de 40 kilometri pe oră, iar la parterul casei, pe lângă un magazin cu de toate, avea și singurul service-auto din regiunea Moldovei. Carol Ankele era atât de bogat încât se spune că l-ar fi împrumutat și pe Hitler”, le-a povestit Ionel Rusu botoșănenilor participanți la turul pietonal în cartierul armenesc.

De la Casa Ankele, pe care Primăria Botoșani vrea să o cumpere, traseul a continuat cu scurta istorie a statuii impunătoare din Centrul Istoric, după care la casa lui Ștefan Gheorghiu Gugoașă, producător de mezeluri.

”Mezelurile lui, după rețete unicat, erau căutate în țară și în întreaga Europă. Unul dintre cele mai căutate produse la export era un ghiudem după o rețetă armenească și care, din bucurie, nu a dispărut și se poate face și azi”, a precizat Ionel Rusu.

Deși nu are legătură cu comunitatea de armeni, traseul a inclus și Biserica Sfântul Gheorghe, ctitorie a doamnei Elena Rareș, pentru că monumentul este emblematic pentru Botoșani, iar Sfântul Gheorghe este patronul spiritual al urbei supranumită în vechime și ”târgul doamnei”.

Turul pietonal a trecut apoi pe la actualul sediul al Direcției Județene de Drumuri și Poduri, iar după câteva sute de metri a ajuns la o zonă în care casele conduse de bogații armeni stabiliți la Botoșani dăinuiesc și acum cu frumusețea lor copleșitoare, respectiv casele Goilav, Garabet-Ciomac, Ciomac-Cantemir și Ioan Missir, cel care a scris romanul”Fata moartă”.

România a primit supranumele de ”grânarul Europei” datorită familiei de botoșăneni armeni Goilav.

”Familia Goilav a hrănit cam 10% din populația Germaniei cu celebrul grâu roșu de Ringhilești. Goilavii erau considerați putrezi de bogați și lucrau câteva mii de hectare de teren. În preajma Primului Război Mondial, Goilavii au trimis 167 vagoage cu grâu, 57 vagoane cu orzoaică și 62 vagoane cu porumb în Germania și atunci România a fost numită grânarul Europei. O parte din producție a ajuns și la armata Imperiului Britanic”, a povestit Ionel Rusu.  

Turul în cartierul armenesc s-a încheiat cu ce este mai bun, respectiv cele două biserici armenești, cea cu hramul Sfintei Marii fiind și cea mai veche din Europa, construită în 1350.

”Este un obiectiv turistic foarte vechi, dar reabilitat în urmă cu câțiva ani și acum arată foarte bine. Cealaltă biserică, aflată în avansată stare de degradare, va fi reabilitată complet în viitorul apropiat, fiind un proiect în acest sens. Sunt foarte mulți turiști străini care vin la Biserica Sfânta Maria, unde există și o expoziție de icoane și obiecte bisericești extrem de vechi, iar cimitirul armenesc este vizitat de mulți turiști, foarte mulți americani, care vin pentru a picta monumentele unice în lume din acest cimitir”, a mai spus Rusu.

Ghidul turistic nu a uitat să menționeze că în altarul celei mai vechi biserici armenești din Europa s-a descoperit o Sfântă Scriptură scrisă pe pergament în 1354 și care a fost cercetată și de marele istoric botoșănean Nicolae Iorga. Scriptura a fost în Botoșani până în 1950, după care a fost mutată la București și apoi trimisă în Armenia.

Comunitatea armenească din Botoșani a avut 2000 de membri în perioada ei de înflorire, iar acum mai are doar 100, iar aceștia încearcă să redea monumentelor din oraș strălucirea de altă dată.

”Noi avem un proiect pe care trebuie să-l depunem la Primărie pentru a obține autorizația de construire pentru reabilitarea celei de a doua biserici armenești din oraș și vrem să continuăm acest tur în cartierul armenesc în colaborare cu Centrul de Turism pentru că este parte a istoriei Botoșanilor, chiar dacă prezența la acest tur a fost mai mică decât ne așteptam. Vă vom anunța când va fi următorul tur”, a declarat Cristian Lazarovici, președintele UAR Botoșani.

Botoșănenii care au participat la tur s-au declarat încântați de tot ce au văzut, dar mai ales de poveștile pe care nu le știau despre clădirile pe lângă care trec prin oraș. Aceștia au primit hărți turistice și pliante din partea CNIPT Botoșani. 

”Mi-ar fi părut rău dacă ratam prezența la acest tur. Am aflat atât de multe lucruri noi, necunoscute de mine până acum despre monumentele istorice din Botoșani, despre istoria comunității armenilor, o istorie impresionantă”, a declarat Mariana Potoroacă, una dintre botoșănencele prezente la tur. 

mai multe imagini si video pe http://www.banulbotosanean.ro