Este cunoscuta si considerata drept cea mai veche locuinta din Bucuresti, fiind construita in a doua jumatate a secolului al 18-lea, intre anii 1750-1760, dar pentru care nu se stie cu certitudine cine i-a fost primul proprietar.
Casa Melik, devenita Muzeul National Theodor Pallady, este situata pe strada Spatarului nr. 22, in zona Armeneasca din Capitala, fiind atestata drept cea mai veche locuinta civila din Bucuresti.
Povestea spune ca la inceputul anilor 1800, mostenitorii proiectului au vandut casa pentru 1.400 de taleri, o suma destul de importanta in acea perioara, actuala locuinta revenind negustorului armean Kevork Nazaretoglu, unul dintre instaritii vremurilor. In anul 1822, Casa Melik a trecut printr-un prim proces de renovare, in care au fost realizate mici schimbari in interior, fara sa se intervina si la exteriorul cladirii.
Ferita de ochii lumii, deseori trecand pe langa ea fara sa i se acorde foarte multa importanta, Casa Melik te intampina cu o gradina superba care in anotimpul cald iti taie rasuflarea cu multitudinea de trandafiri care infrumuseteaza spatiul. Actualul Muzeu National Theodor Pallady este un proiect reprezentantiv al arhitecturii traditionale romanesti, mai ales datorita cerdacului din lemn inchis cu geamuri, a scarii interioare tot din lemn, dar si a acoperisului cu streasina.

Poate fi considerata o adevarata capodopera arhitecturala romaneasca, iar modul in care a fost intretinuta pana in prezent ii creste si mai mult valoarea.
Casa poarta in momentul de fata numele celui mai important proprietar al ei, Iacob Melik, un sustinator al actiunilor revolutionare de la 1848 si autor al lucrarii L’Orient devant L’Occident, cel care s-a ocupat de renovarea casei in a doua jumatate a secolului al XIX-lea, pastrandu-i stilul original.