Cu gândul la Botond

Pe 9 februarie 2015  se împlineşte un an de când Debreczeni Botond, artistul plastic, pictorul, colegul şi prietenul nostru a plecat dintre noi.

“Artistul tânăr, născut la Cluj, în 1977, şi-a terminat studiile în oraşul natal,
la Universitatea de Artă şi Design, secţia pictură. Este membru al grupului AKIK, precum şi a societăţii Barabás Miklós Céh.  A avut expoziţii numeroase în Transilvania, Ungaria, ba mai mult,  lucrările lui au fost expuse şi in oraşul Malmö din Suedia.” ( din caietul de program al Festivalului Maghiarii de dincolo de Hotare) organizat la Pécs şi localităţi din judeţul Baranya – extras de Kegyes Attila István, născut la Gherla.

Debreczeni Botond a participat cu succes la expoziţiile de grup organizate de noi, UAR Filiala Cluj: 2002, 2003, 2005 la Festivalele interetnice ProEtnica- Sighişoara, Muzeul de Istorie, precum şi 2006, 2007, 2008 la Casa cu Cerb, Sighişoara; în 2003 Centrul Cultural Român din Viena; în 2005 Institutul Cultural Român din Budapesta; Foreningen Ungerska Konstens Vamar, Stockholm; 2007 – Zilele Armene-Dumbrăveni.

Ne amintim cu drag de el, de tot ce a fost frumos în colaborarea cu el; zâmbetul lui detaşat parcă din altă lume a sa proprie; ajutorul lui în rezolvarea promptă a problemelor ivite în sediu; în organizarea activităţilor şi momentelor noastre culturale.

“Mă gândesc la Debreceni Botond şi văd ochii lui calzi care se concentrează cu o atenţie precisă, parcă ar fi dincolo de prezent, în legătură cu straturi de vreme îndepărtate. Se simţea că aceea privire caldă îşi primeşte puterea din adâncimea lui sufletească, din calitatea lui intelectuală specifică. Am rămas consternată la vestea că s-a dus lăsând un gol imens în urmă. Un gol imens pe care-l lasă după ei numai oamenii cu privire caldă, aceia care privesc lumea prin suflet.

Ne vei lipsi la toţi cei care te-am cunoscut şi te-am iubit. Odihneşte-te în pace Botond !”

Jakobovits Márta

“Botond, hm, nici acum la un an de la dispariţie nu-mi vine să cred că bunul meu prieten, mâna mea dreaptă nu mai este.            Am petrecut multe momente frumoase la pregătirea diverselor evenimente organizate de UAR Cluj. Ne-am distrat mult pentru că avea un simţ al umorului sănătos, iar când trebuia făcut ceva era prezent. Afişele noastre au fost deosebite graţie talentului său. Îmi amintesc, finuţa mea trebuia să fie îngeraş la serbare şi l-am sunat disperată că nu am aripi, nu ştiu să le desenez, el a râs şi rapid a fost la mine, a luat creionul şi cu o mână sigură a desenat aripile impecabile. Asta înseamnă talent. Nu şovăi, nu-ţi tremură mâna, nu ridici creionul de pe carton până desenul nu este gata.  Pe mine una cu asta m-a prins. Cu siguranţa desenului. Acest lucru se reflectă şi în lucrările lui care reproduc moştenirea arhitecturii armeneşti din Gherla.  Aceiaşi siguranţă şi perfecţionism se regăseşte şi în fotografiile lui de modă.  Sunt create cu bun gust şi mare artă.

Mulţumesc pentru tot dragul meu Botond.”

Ana Steib (Kikonban)

“ Regretatul Debreczeni Botond, a fost oaspetele Festivalului Maghiarilor de Dincolo de Hotare, organizat, an de an la Pécs şi localităţi din judeţul Baranya.

Ediţia a XV-a a festivalului a avut loc timp de zece zile, între 12 – 22 octombrie 2006. Cele aproape 30 de programe cultural-artistice ale festivalului (spectacole de teatru, de muzică şi de dansuri  – populare şi culte -,  prezentate de formaţii artistice de amatori şi profesionale, expoziţii, simpozioane si conferinţe de istorie – literatură – artă, etc.). s-au desfăşurat la Pécs şi localităţi din judeţ, în 20 de locuri (case de cultură, bibilioteci, teatre, muzee, galerii de artă, etc.).

Expoziţia de grafică a lui Debreczeni Botond a fost prezentată in sălile Galeriei „Cetate” din oraşul Siklós. Artistul a expus un număr insemnat de lucrări, cu un succes deosebit. Vernisajul expoziţiei a fost la 13 octombrie 2006.”

Kegyes Attila István

„În ziarul din acea dimineaţa am citit cu stupoare despre dispariţia prematură a tânărului artist plastic Debreczeni Botond pe care am avut plăcerea să-l cunosc de ceva vreme. L-am cunoscut la activităţile armenilor din Cluj. El era fotograful tuturor evenimentelor noastre.

La Sighişoara, în cadrul Festivalului Interetnic am avut posibilitatea de a-i vedea lucrările de mai multe ori. Acele lucrări care redau viziuni armene din Gherla. Am fost profund impresionată de înbinarea vechiului cu modernul.

Am fost prezentă şi la Budapesta şi la Viena la expoziţii unde deasemenea a avut un mare succes.

Îl păstrez în amintire ca pe un artist boem, veşnic zâmbitor.”

Jánki Mária (Buzesko)

Vei rămâne veşnic viu în memoria noastră. Odihneşte-te în pace şi Lumină.

ASDADZ LUSAVORE HOKIN.

Azaduhi Varduca-Horenian

by Mihai Stepan Cazazian