CREDINȚĂ / Predica Preotului Paroh Oshakan Khachatryan rostită în biserica armeană SFÂNTA MARIA din Constanţa

În numele Tatalui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, Amin

„De ce vă este atât de frică,  neincrezatorilor?„(Matei 8. 26)

Dragi  enoriaşi,  pasajul citit azi din Evanghelie se referă la următoarele: Când  El s-a urcat în barcă, L-au urmat ucenicii. Iată că pe mare s-a pornit o furtună, valurile aproape acopereau barca.  El în acel moment dormita, era în letargie. Ucenicii s-au  apropiat  şi  L-au trezit, spunând: „Doamne, salvează-ne, pierim. “El le-a răspuns: „De ce vă e frică, neîncrezătorilor?“ În acel moment El a potolit furtuna şi marea, aşternându-se pacea -liniştea.

Apostolii, care fuseseră martori oculari la sutele de  minuni săvârşite de Iisus,  nu se aşteptau ca El să  poată opri furtuna, potoli valurile mării, adică putea supune şi natura şi spuneau: „Ce fel de Om este acesta căruia i se supune şi furtuna şi marea?“ (Matei: 8. 23-27).

În această poveste putem să subliniem două puncte esenţiale:

Primul: în situaţii critice să credem  în Domnul şi să speram în puterea Domnului. Când a început furtuna, apostolii au căutat  prin orice mijloace să se salveze din acea  situaţie, dar când au simţit că le este imposibil, i-au cerut  Lui Iisus  ajutor.

Nici  astăzi situaţia nu s-a schimbat, când ne aflăm în glorie, uităm că în această situaţie am ajuns datorită şi cu ajutorul Domnului, iar când ne aflăm în situaţii mai dificile, Îl învinuim pe Domnul. Trebuie să-l slăvim pe Domnul şi în perioadă de glorie şi în perioadă mai dificilă şi să-I mulţumim  mereu în ruga noastră.

Al doilea: Dacă Îl urmăm pe Iisus, niciodată nu trebuie să ne fie frică, deoarece El este pavăza  şi sprijinul nostru. Apostolii erau gata să-L urmeze peste tot pe Iisus, până şi în largul  mării  şi pe  furtună. Inima  apostolilor era plină cu iubire  faţă de Iisus, ei juraseră să fie mereu alături de El, dar, când la un moment dat s-au speriat şi au şovăit, în acel moment Domnul i-a dojenit: „De ce vă este atât de  frică, neincrezătorilor?“  (Matei 8. 26), deci credinţa îl întăreşte pe om şi îi dă putere, consolidează voinţa.

Dragi enoriaşi, pasajul citit astăzi din Evanghelie este direct proporţional  cu viaţa noastră. Hristos se urcă în barcă cu ucenicii şi traversează marea de la un mal la celălalt. La  fel şi viaţa noastră se află printre două maluri. Primul mal este naşterea, al doilea este moartea. Între ele se afla viaţa noastră, iar barca este biserica. Când noi intrăm în lumea asta, în mare, navigăm prin furtuni şi valuri, uităm că Hristos este în nava noastră, adică în  biserică, precum azi cu apostolii.

În cele mai grele şi nimicitoare clipe Hristos se află pe nava noastră, dar când se porneşte furtuna, nouă ni se pare că Iisus dormitează –este în letargie, adică nu este cu noi, deoarece dacă ar fi fost cu noi, nu ar mai fi fost furtuni, dificultăţi, persecuţii, încercări . Trebuie să ne amintim slovele spuse de proorocul David: „nu dormitează şi  nu adoarme  Ocrotitorul Israelului“ (Psalm. 120), deci este veşnic treaz Domnul Dumnezeu şi când  Îl uităm pe Iisus, când suntem neîncrezători, întradevăr, parcă Iisus pentru noi se află în stare de letargie. În momente grele Iisus este lângă noi şi dacă noi ne izbăvim de păcate şi devenim încrezători, Hristos ne vine în ajutor şi spune: „De ce vă este aşa de frică, neîncrezătorilor?”, deci, de ce aşa de mult  v- aţi speriat,  de ce nu vă sprijiniţi  pe Domnul, ca să puteţi  trece cu uşurinţă prin încercări?

Hristos  se trezeşte potolind marea,  furtuna, aşternând  o linişte adâncă. Apostolii  sunt miraţi, uitând că Hristos a despărţit apa şi pamântul, punând graniţă, Domnul este Cel ce poate potoli cea mai mare furtună, deoarece, Domnul a fost acela  care a despărţit marea Roşie prin toiagul lui Moise şi i-a trecut pe israeliţi prin marea Roşie. Dumnezeu L-a condus pe Hesu şi israeliţi prin râul Iordan. Deci puterea Domnului stăpâneşte toate forţele naturii, El se află în toate moleculele şi celulele creaţiei. Noi dacă nu am fi neîncrezători şi ne-am sprijini pe Domnul, toate dificultăţile şi greutăţile pe care le întâmpinăm, le putem birui cu uşurinţă, să  nu ieşim din barca  salvatoare, din biserică, iar Hristos totdeauna ne va ocroti şi va fi treaz lângă noi.

Dragi  enoriaşi prezenţi, cu toate că azi nu ne aflăm pe câmpul de luptă, însă exista o zicală populară care spune : „viaţa în sine este o luptă, o bătălie“, o luptă  contra forţelor răului, contra păcatelor, contra inamicilor vizibili şi invizibili, iar mijloacele şi principiile  luptei sunt aceleaşi, credinţă pentru biruinţă. Sunt convins, credinţa şi toate cele ce izvoresc din ea ne vor ajuta  în confruntarea cu toate furtunile vieţii, pentru a ajunge  cu bine şi în pace la destinaţie, iar bunul Dumnezeu, căruia I se cuvine slava, cinstea şi puterea să ne facă destoinici acestui fapt,  acum  şi pururea şi în vecii vecilor, amin

28.06.2015

Tradus de: Azaduhi Benlian

by Mihai Stepan Cazazian