CREDINȚĂ | PRAZNICUL CATEDRALEI SFINTE A ECIMIADZINULUI

Pe data de 26 iunie Biserica Apostolică Ortodoxă Armeană din România prăznuieşte sărbătoarea Catedralei Sfinte a Ecimiadzinului.

Această sărbătoare are o semnificaţie aparte pentru poporul armean, comparativ cu  celelalte sărbători. Semnificaţia constă în faptul, că se comemorează acele întâmplări ca:  adoptarea creştinismului în Armenia în anul 301, creştinarea, botezul poporului armean şi construirea Sf. Catedrale ECIMIADZIN în anii 301-303. Despre aceste evenimente cruciale în istoria poporului armean, ne relatează contemporan cu acele evenimente, istoricul Agatanghehos în lucrarea sa ,,Istoria Armeniei’’.

Toate aceste evenimente sunt legate de numele regelui armean Tărdat (Tiridates) al III-lea şi de  Grigore Luminătorul. În acele momente hotărâtoare, când regele Tărdat (Tiridates) al III-a, în anul 287, se întoarcea victorios în Armenia, după luptele crâncene date contra năvălitorilor, împreună cu el se întorcea şi nobilul Grigore, care mai târziu va deveni primul patriarh al Armeniei: Sf. Grigore Luminătorul. Prin puterea credinţei sale şi pentru patimile suferite de el, noi, armenii şi ţara noastră avem cinstea de a fi primul stat creştin în lume. În jur de 13 ani el pătimişte în temniţa din Hor-Virap numai pentru faptul că era creştin, printre şerpi şi scorpioni, unde nici un om nu ar fi rezistat nici măcar căteva zile, dar prin puterea Domnului şi prin prezenţa zilnică a îngerului, Sf. Grigore, după 13 ani iese din temniţă, în jur de 66 de zile propăvăduieşte  poporului armean, îl vindecă pe regele Tărdat al III-lea şi predică Cuvântul  lui Iisus. În apele râului Araţani se botează regele, toată suita regală, zeci de mii de armeni, iar în 301, Armenia devine primul stat creştin în lume.

Şi iată îi apare Iisus Hristos prin revelaţie lui Sf. Grigore Luminătorul şi îi arată locul, unde trebuie construită Catedrala. Din descrierile istoricului reiese, ca asupra oraşului Vagharşapat struluceau patru raze de lumină, una mai înaltă, decăt celelalte trei. Unicul Fiu al Domnului pogoară şi cu un ciocan din aur, de trei ori loveşte acel loc unde exista un templu păgân şi spune: ,,Iată, aici, construiţi Biserica Mea’’! De aici şi provine numele de ECIMIADZIN, adică a Pogorât Unicul Fiu, Iisus, apoi acest nume i se dă mai târziu şi oraşului, deci oraşul Vagharşapat se renumeşte  Ecimiadzin. (Eci – a pogorat, şi Miadzin – Unicul Fiu), iar Sf. Grigore s-a numit Luminătorul pentru faptul că prin lumina lui Hristos a luminat poporul armean şi l-a adus la dreapta credinţă, către Dumnezeu.

Prin această revelaţie, de fapt Hristos arată locul fondării Catedralei, acel loc fiind pe  ruinele vechiului templu păgân, ale cărui rămăşiţe există şi până azi, iar prin cele trei raze arată unde au fost martirizate fecioarele Hripsimé, Gaiané şi Mariane, construindu-se şi pe acele locuri, biserici care există și astăzi și poartă numele sus numitelor fecioare.

Sfânta Catedrală Ecimiadzin are o mare însemnătate pentru întreaga creştinitate, fiind primul templu construit în anii 301-303, într-o ţară, care prima a adoptat creştinismul ca religie de stat, în perioada când creştinismul era prigonit peste tot în lume. Prin Taina sa Sf. Ecimiadzin uneşte întreg poporul armean din toate colţurile lumii, rămânând în inima poporului, nunumai ca centru spiritual, ci şi capitală.

Cu această ocazie după săvărşirea Sfintei Liturghii, sub protia Preasfinţiei Sale Episcop Datev Hagopian, Întăistătătorul Arhiepiscopiei Armene din România, Exarh al Eparhiei Armene din Bulgaria, se va oficia slujba de Te Deum.

Biroul de presă al Arhiepiscopiei Armene din România

by Arhiepiscopia Armeana