CREDINȚĂ / ÎNĂLŢAREA SFINTEI CRUCI

             Biserica Apostolică Armeană, din cele patru sărbători dedicate sfintei Cruci, cea mai semnificativă o copnsideră pe aceasta, care în armeana se numeşte HACIVERAŢ- ÎNĂLŢAREA CRUCII.  În duminica apropiată de 14 septembrie este sărbătorită Ziua Crucii de Biserica Armeană. Evenimente istorice stau la baza acestei sărbători, pe care  le prezint foarte succint.

           Regele HOSROV al puternicului stat Persan, în anul 610, atacă Imperiul Bizantin. Trupele lui, în anul 614, cuceresc oraşul Ierusalim, provocând un mare dezastru, omorându-i pe locuitori, luând mulţi ostateci, printre care se afla şi Patriarhul Ierusalimului Zacaria. Persii intră în Biserica sf. Invierii şi iau cu iei şi crucea pe care a fost răstignit Iisus Hristos. Această Cruce apărând în Persia, o ţară care nu era creştină, a fost adulată şi cinstită. Mulţi spuneau că Domnul creştinilor a venit ca oaspete la ei.

          Împărarul Bizanţului Heracle, în anul 622, reîncepe războiul contra perşilor cu dorinţa de a readuce Sfânta Cruce. În anul 628 trupele imperiale cuceresc Tizbonul, este omorât regale Hosrov şi se semnează un acord de pace, în care se introduce un punct special despre sfânta Cruce. Crucea într-un mod solemn este dusă în oraşul armean KARIN, de acolo la Constantinopol, apoi este retrocedată oraşului Ierusalim. Pe tot parcursul drumului Sfânta Cruce era ridicată–înălţată, pentru a o vedea mulţimea, producând multă bucurie în rândurile oamenilor. De aici se trage denumirea sărbătorii:  ÎNĂLŢAREA CRUCII.

            Ştim despre cruce, că în lumea antică era un instrument de tortură şi moarte, destinat pentru cei ce înfăptuiau delicte grave sau erau criminali.  După răstignirea lui Iisus, crucea nu a mai fost un instrument de tortură, i-s-a schimbat sensul cu totul. Crucea a devenit un mijloc de salvare, simbolul creştinilor.

Fie ca Semnul Crucii să ne fie de pavăză nouă. 

Biroul de presă a Eparhiei Armene din România

by Mihai Stepan Cazazian