Mihai Stepan Cazazian

CREDINȚĂ / INĂLŢAREA SFINTEI CRUCI

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

       042        Biserica Apostolică Armeană,  din cele patru  sărbători  dedicate  sfintei  Cruci, cea  mai  semnificativă  o  consideră pe aceasta,  care în armeana se numeşte HACIVERAŢ- ÎNĂLŢAREA CRUCII.  În  duminica   apropiată de 14 septembrie  este sărbătorită ziua Crucii de Biserica Armeană. Evenimente istorice stau la baza acestei sărbători, pe care  le prezint foarte succint.

Regele  HOSROV al puternicului  stat Persan, în anul 610,  atacă  Imperiul Bizantin.  Trupele  lui,  în anul 614,   cuceresc oraşul  Ierusalim, provocând  un mare dezastru, omorându-i pe locuitori, luând mulţi ostateci, printre care se afla  şi Patriarhul Ierusalimului Zacaria. Persii intră în Biserica  sf. Invierii şi iau cu iei şi crucea   pe care a fost răstignit Iisus Hristos. Această Cruce  apărând în Persia, o ţară care nu era creştină, a fost adulată şi cinstită. Mulţi spuneau că Domnul creştinilor a venit ca oaspete la ei.

Împărarul  Bizanţului Heracle,  în anul 622,    reîncepe războiul contra perşilor  cu dorinţa de a readuce  sfânta Cruce.  În anul 628  trupele imperiale  cuceresc  Tizbonul, este omorât regale Hosrov şi  se semnează  un  acord de pace, în care se introduce un punct special despre sfânta Cruce.  Crucea  într-un mod solemn  este dusă în oraşul armean KARIN, de acolo la  Constantinopol, apoi este  retrocedată oraşului Ierusalim. Pe tot parcursul drumului sfânta Cruce  era ridicată –înălţată , pentru a o vedea mulţimea, producând multă bucurie în rândurile oamenilor. De aici  se trage denumirea sărbătorii :  ÎNĂLŢAREA CRUCII.

Această sărbătoare dedicată sfintei Cruci nu este numai menţionarea evenimentelor istorice. Pentru noi creştinii  crucea şi Cel ce a fost răstignit pe Ea au acelaşi sens. Când spunem  cruce, Îl înţelegem  pe Hristos care a fost răstignit pe  cruce, apoi a Înviat  De ce? Deoarece, murind pe cruce şi înviind, Hristos ne a dăruit o nouă viaţă. Noi ne-am îndepărtat de Dumnezeu, dar  Dumnezeu nu ne-a lăsat singuri,  El pe Unicului său Fiu, pe Hristos  ni la dat, care în locul nostru s-a urcat pe cruce.

Ştim despre  cruce, că în lumea antică era un instrument de tortură şi moarte, destinat   pentru cei ce înfăptuiau  delicte grave sau  erau criminali.  După răstignirea lui   Iisus, crucea nu a mai fost un instrument de tortură, i- s-a schimbat sensul cu totul. Crucea a devenit  un mijloc de salvare, simbolul  creştinilor.

Fie ca Semnul Crucii să ne fie de pavăză nouă.

Biroul de presă al Arhiepiscopiei Armene din România