CREDINȚĂ / Duminica Gospodarului ( Ispravnicul abuziv)

A patra duminică din Postul Mare se numeşte DUMINICA GOSPODARULUI (ISPRAVNICUL ABUZIV), primind acest nume de la pilda din Evanghelie (Luca 16. 1-13). Povestea este următoarea: ,,Exista un om foarte bogat, care avea un ispravnic, despre care se clevetea că cheltuia abuziv averea stăpânului. Chemându-l la el, stăpânul i-a spus: ,,Ce aud despre tine?  Fă-mi socoteala la tot ce ai cheltuit, deoarece nu vei mai lucra ca ispravnic’’. Fiind eliminat de la lucru şi ne putând să mai muncească altundeva,  ispravnicul recurge la o viclenie: ,,Ştiu ce am de făcut, când voi fi eliberat din postul meu, ca să fiu primit în casele lor…’’ (Luca 16. 3). Îi cheamă pe toţi datornicii stăpânului şi le iartă  o parte din datoriile către stăpân, calculând astfel faptu:  când va fi dat afară, va fi ocrotit de ei. Aici vedem un personaj negativ, care abuzează de poziţia sa, fură avuţia altuia, dar, foarte ciudat, stăpânul îl laudă pe ispravnicul nedrept, deoarece a  lucrat cu înţelepciune.

           Din vorbele lui Iisus, cei ce urmăresc pilda, descoperă: ,,Din mamona (idol care personifică bogăţia) nedreaptă faceţi  pentru voi prieteni’’! (Luca 16. 19)

           În această parabolă omul cel bogat este Dumnezeu, iar ispravnicul simbolizează  pe om. Dumnezeu L-a pus pe om ispravnic în această lume. Viaţa noastră, averea,  poziţia socială sunt vremelnice în această lume, suntem ispravnicii Domnului şi trebuie să avem înţelepciunea pentru a o administra şi să  nu precupeţim nici o posibilitate pentru a dobândi viaţa veşnică. Mamona (Banii) despre  care spune Domnul, deasemeni, sunt  un mijloc pentru a face fapte bune, dar ei nu trebuie să fie un scop, o ţintă. Noi suntem ispravnicii nunumai a bogăţiilor materiale, ci şi a darurilor spirituale şi intelectuale; fiind savanţi, artişti, filologi sau având alte daruri, acelea trebuie să le utilizăm întru folosul  oamenilor şi întru slava Domnului.

            Iisus, la sfârşitul acestei pilde, conform Evangheliei, laudă fapta ispravnicului, spunând, că oamenii fac tot posibilul pentru avea o viaţă înbelşugată, iar fiii luminii nu sunt atât de înţelepţi ca ei. Fiii luminii sunt creştinii, care ca şi  fii ai lumiii, nu au acea cantitate de înţelepciune în a o pune în calea lor pentru salvarea sufletului, nu sunt îngrijoraţi de viaţa lor spirituală, nu sunt atât de înţelepţi ca ispravnicul, ca să depună toate mijloacele pentru a avea o viaţa veşnică. Desigur, Iisus nu îndreptăţeşte justificarea pentru calea necinstită a persoanei, ci doar acea înţelepciune care a fost pusă la cale, acea dorinţă de salvare, care exista în persoana ispravnicului. Fiecare om are de la  Domnul un dar, o capacitate, şi aceasta este domeniul său, unde fiecare poate pentru a-şi asigura  mântuirea, să lucreze cu înţelepciune şi să purceadă la fapte. Ispravnicul a fost lăudat pentru faptul că a fost înţelept,

         Această a patra duminică din Postul Mare ne aminteşte faptul că în administraţia Domnului, toţi oamenii sunt ispravnici care dau socoteală Domnului. Într-o zi, ne va cere socoteală, aşa cum cerea de la ispravnic încredere. Totodată, de la fiecare persoană se cere devotament şi statornicie faţă de Domnul, iar în viaţa de zi cu zi se cere înţelepciune.

Biroul de presă al Arhiepiscopiei Armene din România

by Arhiepiscopia Armeana