CREDINȚĂ / CEI 40 DE MUCENICI (25 martie 2017)

         În calendarul bisericii armene în a patra sâmbătă din Postul mare se pomenesc  Cei 40 de Mucenici  din Sebastia. În perioada domniei împăratului roman Licinius  aceşti 40 de tineri trăiau în credinţa creştină. Cu toate că prin edictul din Milan din 313, cei doi împăraţi  Constantin şi Licinius, fiind domnitori asupra teritoriilor apuseană şi orientală a Împeriului Roman, supuşii lor aveau libertatea de a practica creştinismul, însă  Licianus, în partea orientala al imperiului a început persecuţiile asupra creştinilor. Valul de persecuţii a cuprins Capadochia şi Armenia Minor, unde armata romană avea   garnizoane puternice pentru apărarea graniţelor imperiului. Într-unul din aceste garnizoane slujeau acei 40 de tineri.

Trei dintre ei, Chirion, Candid şi Domnos erau foarte pricepuţi în studiul Scripturilor. În anul 320, aflând despre credinţa lor, Agricolae, guvernatorul Armeniei, i-a silit să se închine idolilor. Refuzând, au fost întemniţaţi timp de 8 zile, bătuţi cu pietre şi ademeniţi cu daruri. În cele din urmă, guvernatorul i-a condamnat la moarte prin îngheţare în lacul Sevastiei. Unul din cei 40 a cedat şi a ieşit din lac, dar a murit pe loc. I-a luat însă locul un alt soldat. Lângă lac a fost amenajată o baie fierbinte, pentru ai ademeni. În aceea noapte s-au petrecut mari minuni: apa lacului s-a încălzit, gheaţa s-a topit şi 40 de cununi strălucitoare au pogorât asupra mucenicilor. În zori, au fost scoşi vii din lac, li s-au zdrobit fluierele picioarelor şi au fost lăsaţi să-şi dea sufletele. Rămăşiţele lor au fost arse, iar cenuşa aruncată în lac. Moaştele lor au fost răspândite la diverse biserici din spaţiul ortodox.

Biroul de presă al Arhiepiscopiei Bisericii Armene din România

by Mihai Stepan Cazazian