Mihai Stepan Cazazian

CONSTANȚA | Lecturi selective din epopeea națională armeană “Sasna Dun”

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

Vineri 9 iulie 2021 în curtea bisericii Apostolice Armene ”Sfânta Maria “din Constanta am avut deosebita plăcere de a asculta lecturi selective din epopeea națională armeana “Sasna Dun”(“Casa din Sasun “) versiunea prelucrată de poetul Măgărdici Heranian (traducere liberă și adaptare de Arșaluis Sarchisian-Gurău.
“Sasna “se traduce prin “apartenența la Sasun ” fiind  o regiune și un oraș situat în vestul Armeniei la sud-vest de lacul Van. Cel mai exact și complet titlu al acestei epopei este „Sasna Dzrer”( „Rebelii din Sasun”). Cu toate acestea a fost publicat sub diferite titluri precum “David din Sasun , ” “Sanasar și Bagthazar”,  “David din Sasun sau sabia lui Mher” .Toate aceste titluri corespund unuia dintre cele patru cicluri ale epopeii. Este una dintre cele mai importante opere ale folclorului armean funcționând ca o enciclopedie și un depozit al întregii game de cunoștințe despre moștenirea poporului armean, religia, mitologia, filosofia , obiceiurile si etica lor. Epopeea se încadrează în tradiția povestirilor populare eroice care exprimă cele mai profunde sentimente și aspirații ale unei națiuni.Î n 1902 marele poet și scriitor armean Hovhannes Tumanyan a scris un poem cu povestea lui “David din Sasun” intr-un limbaj mai modern.

Povestea din Sasun a fost descoperită în 1873 de către un episcop al Bisericii Apostolice Armene , Garegin Srvandztiants care a avut contacte extrem de strânse cu localnicii din părțile mai îndepărtate inaccesibile din Armenia de Vest și care după trei ani de căutări l-a găsit pe un sătean pe nume Gurbo dintr-un sat din câmpia Moush care știa întreaga poveste și care i-a recitat povestea în propriul său dialect sătean iar el a scris totul în propriile sale cuvinte.Povestea spusă de Gurbo a fost publicată la Constantinopol (Istanbul) în anul 1874 sub titlul “David din Sasun sau Sabia lui Mher”. În 2010 a fost produs un film de animație numit “Sasna Tsrer” (“Rebelii din Sasun” ) regizat de Arman Manaryan care acoperă primele trei cicluri ale epopeii. Filmul de animație de 80 de minute a durat 8 ani pentru a fi creat.În 2012 UNESCO a inclus epopeea în Lista patrimoniului cultural imaterial.
Vă prezentam spre lecturare epopeea nationala armeană “Sasna Dun” în prezentarea și traducerea excepțională a doamnei profesor Arsaluis Sarchisian -Gurau .

Hasmig ANANIAN

“Epopeea populară armeană “SASNA DUN” are peste 50 de variante cunoscute, create într-o limbă veche, dialectală, greu accesibilă. Traducerea de față este efectuată după versiunea prelucrată literar de poetul Măgârdici Heranian. Poetul nu intervine în conținut, atinge doar nivelul lexical, însă rezultatul este impresionant. Vocabularul bogat, cuprinzând sinonime cu nuanțe și conotații ce exprimă întocmai ideile și sentimentele fac din text o lectură atractivă și captivantă. Interesul pentru acțiune crește pe măsură ce lectura înaintează. De regulă aceste mituri, legende și istorii sacre ce alcătuiesc epopeea unui neam, completează cu date nesurprinse de istorie, căci precede scrierea (grafia, literele) , deci și înregistrarea unor evenimente istorice, găsibile doar în creația orală. Nu este cazul nostru, căci noi, armenii, am avut din cele mai vechi timpuri o scriere. Astfel epopeea noastră doar confirmă date istorice vechi, deja cunoscute. Personajele epopeii „Sasna Dun” – indiferent de ce alte titluri poartă opera – se diferențiază și ele de eroii celorlalte creații străine de același gen, prin faptul că nu sunt supraoameni înzestrați cu însușiri fantastice ori capabili de minuni. Ei sunt oameni cu o personalitate accentuată, trăind normal, înfrățiți cu natura, cu mare dragoste de patrie, altruiști, generoși. Personajul central este un ideal de frumusețe fizică și morală a omului din popor, care luptă nu pentru faimă, ci pentru a-și apăra țara, pentru a-și păstra ființa națională și credința, niciodată pentru a cotropi. Fragmentul prezentat și lecturat este chiar partea introductivă, preambulul operei, o expozițiune mai amplă, prin care cititorul are prilejul de a face cunoștință cu locul desfășurării acțiunii (Țara Armeniei istorice, văzută prin ochii unui îndrăgostit, ca un adevărat paradis terestru), timpul acțiunii, vag precizat(când regele sirian, bogat, puternic, crud, amenință continuu teritoriile vecine) și personajele principale (regele Gaghig, prințesa Dzovinar și regele Siriei). Îndrăgostit de armeancă, sirianul nu concepe să renunțe în fața argumentelor lui Gaghig; invadează Armenia și se pregătește s-o atace. Sfatul înțelepților, îndeosebi demonstrația lui Toros Keri sunt determinante în ceea ce va urma. Prințesa impresionează prin demnitate, înțelepciune și patriotism. destinul ei planează implacabil asupra vieții și faptelor sale. Întâmplările eroice care vor urma stimulează în cititor sentimentul de mândrie națională , de iubire pentru patria încă aflată în impas, de compasiune pentru cei care s-au jertfit și continuă să o facă și în prezent. Fragmentele în limba română alternează cu unele originale citite în armeană.”

Arșaluis Sarchisian GURĂU

citeste poemul in format pdf aici

  •  
  •  

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *