Redactor

CONSTANȚA | Expunere cu tema “Muzee din Armenia”(2)

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

Vineri 06.08.2021 în foișorul din curtea Bisericii Apostolice Armene ”Sfânta Maria “din Constanța prin amabilitatea doamnei teatrolog Anaid Tavitian am continuat călătoria imaginară în alte câteva  muzee importante din Erevan : Muzeul Komitas, Muzeul de istorie și Muzeul Serghei Paradjanov.

Vă prezentăm materialul integral expus de d-na Anaid Tavitian  la care am atasat  imagini ale muzeelor prezentate si un material video în interpretarea exceptională a inegalabilei soprane Lusine Zakarian a unei piese culese din folclor și reinterpretată  de  marele  folclorist, dirijor de cor, compozitor armean Părintele Arhimandrit Komitas (cu numele de mirean Soghomen Kevork Soghomonian) considerat fondatorul școlii naționale de muzică armeană și un ambasador exceptional al culturii armene din lume. Piesa se  numește „Krunk”(‚”Cocorul”) și este cunoscută de armenii din lumea întreagă.

                                                                                                    Hasmig Ananian

    KRUNK /COCORUL                                                                                                      

   „Cocorule, de unde vii ?De glasu-ți sunt robie

    Cocorule, din tara noastra nu ai vreo veste ?

    Nu fugi, stolu-ti curând din urmă vei fi zărit ,

    Cocorule, din țara noastră nu ai vreo veste ?

    Venit-am și am lăsat roade si gradini

    Si cât suspin sufletu-mi se perpeleste ,

    Cocorule o clipa stai, cu glăscioru-ți

    Sufletu-mi s-alini ,

    Cocorule din țara noastră nu ai vreo veste ?

    Toamna aproape este, pleca-vei de îndat

     În stoluri te vei aduna cu mii și mii, te du

     Răspuns tu nu mi-ai dat, pornit-ai și ai plecat ,

    Cocorule de-aici tu pleacă și te du!

Muzeul-Institut Komitas  este un muzeu de arta și biografie din Erevan -Armenia  dedicat renumitului muzicolog și compozitor armean Komitas. Acesta este situat adiacent panteonului din parcul Komitas din cartierul Shengavit. Muzeul a fost deschis în ianuarie 2015.

 Are o sala de concerte cu o acustică deosebită unde susțin concerte muzicieni armeni si de peste hotare Muzeul găzduiește expoziții permanente și temporare ,are o biblioteca și un centru de cercetare.Muzeul este organizat pe opt secțiuni care sunt dedicate vieții ,activității muzicale și religioase a lui Komitas.Muzeul are o bogată colecție care cuprinde manuscrise,fotografii ,instrumente muzicale ,un pian donat de marele filantrop de origine armeană Alexander Mantashev,călimara primită cadou după un concert susținut la Baku și oferită muzeului de Catolicosul Karekin al II lea.

Designul interior este creația arhitectului italian Alberto Torsello.Vizita în muzeu este înfrumusețată și datorită dotării multimedia concepută de Giuliano Bastionela.Muzica lui Komitas însoțește pe cei ce vizitează muzeul.

Komitas este numele în urmă hirotonirii a lui Soghomen Soghomonian.

Este considerat fondatorul școlii armenesti de muzică și recunoscut drept unul dintre pionierii etnomuzicologiei.Rămas orfan de tânăr  a fost luat la Echmiatzin -centrul religios al Armeniei unde a studiat la seminarul Ghevorkian După hirotonirea sa ca vardabet (arhimandrit cu o educație superioară).În anul 1895 studiază muzică la Berlin la universitatea Frederik William.Și-a folosit studiile pentru a creea o tradiție muzicală națională.A cules și transcris 3000 de piese de muzică populară armeană din care 1200 s-au păstrat până în prezent.Pe lângă cântecele  populare armenesti a aratatde asemenea interes pentru alte culturi .Corul pe care l-a condus a prezentat muzică armeana în față unui public din mai multe orașe europene.Concertele s-au bucurat de succes și de aprecierea unor mari compozitori precum Claude Debussy .În anul 1910 se stabilește la Constantinopol și prezintă muzică populară armenească unui public mai larg.Scriitorul Arshag Chobanian l-a numit salvator al muzicii armenesti.În anul 1915 in timpul genocidului armean asemeni altor sute de intelectuali armeni a fost arestat și deportat de catre guvernul otoman la un lagăr de prizonieri .A fost eliberat în scurt timp și a dezvoltat un sindrom de stres postraumatic.Și-a petrecut ultimii ani de viață,bolnav într-un spital militar din Turcia,apoi la Paris unde s-a stins în anul 1935.Avea o voce de bariton ,bogată și expresivă,cânta foarte bine la flaut și pian Compozitori precum Camille Saint-Sains,Claude Debussy i-au admirat și apreciat creativitatea muzicală.

Claude Debussy în anul 1906 a exclamat emotionat „  Strălucitor Parinte Komitas .Mă închin în față geniului tău muzical „.A fost preocupat și de muzicologie la Paris la Conferința Societății Internaționale de Muzică a susținut două prezentări -Muzică populară armeană și despre notatia veche și nouă a muzicii spirituale armenesti care au avut un mare interes în rândul specialiștilor .A acordat o atenție specială compoziției muzicii bisericești armene capodoperă sa „Badarag” ( „Liturghia”) este scrisă pentru un cor masculin . Mai multe instituții ii poartă numele, are statui în Armenia ,Franța, Canada,chipul sau apare și pe o marca poștală.

Muzeul de istorie din Erevan -reprezintă istoria și cultura Armeniei și a poporului armean.A fost fondat în anul 1919 muzeul de istorie având la baza colecțiile Asociației etnografilor din Caucaz ,Muzeului de antichități armene -Nor Nakhicevan Muzeului de antichități din Ani ,Vagharshapat. Are secții de arheologie,etnografie numismatică ,documente.În muzeu pot fi admirate sclupturi,detalii arhitecturale,bijuterii ,ceramică toate descoperite în urma săpăturilor de la siturile arheologice de la Garni și Artashat toate acestea fiind exemple valoroase de transferare aparte a culturii elenistice din Armenia.Muzeul prezintă și cultura creștină a Armeniei din secolele IV și XV .Sunt expuse și sclupturi ,obiecte de ceramică descoperite de arheologi in orasele Dvini,Ani si cetatea Amberd .O frumoasa expozitie dedicata Erevanului realizata prin efortul pictorilor M.Sarian,S.Makelian,G.Gyurgian  impodobeste muzeul .Muzeul deține o mare și excepțională colecție de exponate din bronz datate din mileniile III și II i.Hr.Deține un somptuos patrimoniu istoric și cultural din Urartu (Urartu regat din Epoca Fierului ce a devenit la mijlocul secolului al IX lea i.Hr.sub conducerea regelui Argishti unul dintre cele mai puternice regate ale Orientului apropiat.antic .În scurt timp numele acestei regiuni geopolitice devine echivalent cu numele Armenia urartienii fiind considerați strămoșii armenilor .In muzeu se mai gasesc inscriptii cuneiforme ,statui ,picturi murale ,ceramica pictata ,arme,obiecte unice de aur ,toate descoperite in urma unor excavari de la Karmir Blour ,Arin Berd  si altele.Muzeul prezintă dovezi rare despre relațiile Armeniei cu estul antic  (Egipt ,Mitany,Regatul hitit ,Asiria ,Iran ,statul seleucid ,Roma și imperiul Bizantin.Inscriptiile cuneiforme din 782 i.Hr.descoperite și expuse în muzeu oferă informații despre fondarea orașului Erebuni ( Erevan) de către regele urartian Argishti.Sunt  și informații despre istoria transporturilor : căruțe,care de lemn ,redate miniatural în bronz.Muzeul mai deține o bogată colecție de monede armene din diferite perioade ale istoriei.

Din anul 2005 muzeul are un nou sediu ,în noua clădire a Primăriei orașului Erevan ce reprezintă un complex arhitectonic integrat și care este creația arhitectului Jim  Torosian. Muzeul a avut și are mulți vizitatori printre care balerina Maya Plisetkaya (2008),Charles Aznavour (2001), actorii Claudia Cardinale, Gerard Depardieu, George Clooney , scriitorul Paulo Coelho .

Muzeul Serghei Paradjanov Acest muzeu este dedicat lui Serghei Paradjanov (Sarchis Parajanian)-regizor de film și artist plastic născut pe data de 09.01.1924 la Tbilisi într-o familie de armeni Hovsep și Siranus Paradjanian..

Este considerat unul dintre cei mai străluciți și originali cineaști ai secolului XX.Colecția principala a muzeului este formată din 600 de lucrări a lui Paradjanov cuprinzând desene,scenarii de film ,păpuși pălării de asemenea piese de mobilier și lucruri personale ale familiei sale din Tbilisi,corespondență cu cineaști importanți precum Andrei Tarkovski.Filmele sale au fost clasate printre cele mai mari filme din toate timpurile de prestigioasă revista “Sight and Sound British Film Institute”.Serghei Paradjanov a studiat la Conservator si apoi a absolvit  Institutul de Cinematografie Gherasimov din Moscova cea mai veche școală de film din lume și una din cele mai prestigioase.Cariera și-a început-o la studiourile de film de la Kiev -Ukraina.A fost preocupat prin creațiile sale cinematografice de complexitatea identității naționale.A lucrat în limbi diferite -ucraineană,georgiana,armeană.Intră în marea familie a cinematografiei internaționale în 1964 cu filmul „Umbrele strămoșilor uitați” -o tragică poveste de dragoste în care se îmbină atenția pentru ritualurile și cultura ucraineană,într-un film cu un decupaj dinamic ,o simfonie de culori ,o ingenioasă coloana sonoră,.Sayat -Nova –„Culoarea rodiilor” este cel mai cunoscut dintre filmele sale,o evocare poetică și stilizată a vieții rapsodului armean din secolul al XVIII lea -Sayat Nova .Filmul s-a bucurat de apreciere încă din 1980 la Festivalul de film de la New York.Se percepea pe sine ca un” poet al intregii Transcaucazii”.Marele regizor Jean- Luc Godard spunea după ce a văzut filmul „Çuloarea rodiilor” ca i-a însuflețit o nouă încredere în sine și tehnica sa cinematografică „.A mai regizat filmele Legenda  cetatii Suram (1985) și „”Ashik kerib”(1988 ).Un loc aparte îl ocupă și arta plastică inspirată de tradițiile artelor armene și europene.

  •  
  •  

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *