COMUNICAT de PRESĂ / MESAJUL E.S. domnul SERGEY MINASYAN, Ambasador extraordinar și plenipotențiar al REPUBLICII ARMENIA în ROMÂNIA prilejuit de aniversarea a 30 DE ANI de relații diplomatice între Republica Armenia și România

În acest an, marcăm aniversarea a trei decenii de la stabilirea relaţiilor diplomatice între Republica Armenia şi România. Aceşti 30 de ani reprezintă, pe de o parte, o perioadă considerabilă pentru relaţiile interstatale, dar pe de altă parte, relaţiile armeano-române au o istorie mult mai lungă şi plină de evenimente. De remarcat sunt şi contactele istorice între poporul armean şi român, care datează încă din perioada medievală, când au apărut primele comunităţi armeneşti pe teritoriul istoric al României, în special la Suceava, Iaşi, Botoşani, Constanţa şi, în consecinţă, şi în Transilvania, dar şi în alte regiuni. De altfel, aşa cum menţiona în studiile sale marele Nicolae Iorga, armenii pot fi consideraţi co-întemeietori de ţară, mai ales datorită contribuţiei lor la dezvoltarea comerţului, iar în acest context, pot menţiona cu mândrie aportul armenilor şi la dezvoltarea istorică, economică, politică şi culturală a României.

Pe de altă parte, încă în anii Primului Război Mondial, când Prima Republică Armenia şi Regatul României erau, de fapt, aliaţi, au fost stabilite contacte, inclusiv la nivel diplomatic. La Bucureşti a fost înfiinţat un consulat onorific al Armeniei, care elibera, cu acordul Guvernului român, paşapoarte speciale armenilor refugiaţi după Genocidul din 1915 săvârşit în Imperiul Otoman şi a evenimentelor ce i-au urmat.

Aşadar, cei treizeci de ani de relaţii diplomatice nu fac decât să concluzioneze, deja la nivel interstatal, gradul legăturilor profunde ce au existat şi continuă să existe între Armenia şi România. De altfel, exact aceste legături istorice profunde şi existenţa comunităţii armene influente au contribuit la faptul că România a fost prima ţară cu care Republica Armenia a stabilit relaţii diplomatice, la 17 decembrie 1991. Totodată, prin efortul Uniunii Armenilor din România, al cărei Preşedinte, încă din 1990, este Varujan Vosganian, a fost organizată, în decembrie 1991, vizita în România a Ministrului, de la acel moment, al Afacerilor Externe al Republicii Armenia, Raffi Hovhannisian. În cadrul acelei vizite, demnitarul armean a avut întrevederi cu omologul său român, Adrian Năstase şi alţi oficiali români de rang înalt, cu aceeaşi ocazie fiind semnate şi mai multe documente bilaterale.

Un al doilea pas important în relaţiile bilaterale, a fost deschiderea, pe 24 aprilie 1994, la Bucureşti, a Ambasadei Republicii Armenia, printre primele în Europa de Est, iar ziua aleasă n-a fost deloc întâmplătoare, fiind data la care sunt comemorate victimele Genocidului armean, ai căror supravieţuitori s-au refugiat şi în România. Au fost puse bazele unui cadru legislativ serios de cooperare în diverse domenii, au avut loc vizite reciproce la nivel înalt între România şi Armenia. Putem afirma că în prezent România şi Armenia au acumulat o bază considerabila de interacţiune în domeniul politic, economic, dar şi ştiinţific, cultural şi educaţional.

Datorită rolului pe care îl are de membru important al Uniunii Europene şi NATO în Regiunea Extinsă a Mării Negre şi a poziţiei sale geografice şi a contactelor istorice, România este văzută de Armenia ca o poartă de acces spre Europa. Iar Armenia, la rândul său, este dispusă să contribuie la implicarea economică şi culturală a României în regiunea caucaziană şi euroasiatică.

Deloc întâmplător a fost şi faptul că România s-a aflat printre primele state care a iniţiat în 2018 procesul de ratificarea a Acordului de parteneriat cuprinzător şi consolidat dintre Armenia şi Uniunea Europeană, care a intat în vigoare la 1 martie 2021.

Un rol important le au şi contactele dintre Adunarea Naţională a Republicii Armenia şi Parlamentul României, în cadrul căruia, încă din 1990, comunitatea armeană a avut un reprezentată în continuu la nivel de deputat. Începând din 1996 şi până în prezent, armenii din România sunt reprezentaţi de deputatul Varujan Pambuccian, care este şi liderul Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale.

Un format important de cooperare, inclusiv în plan multilateral îl reprezintă şi Parteneriatul Estic. România este una dintre ţările cele mai active a Uniunii Europene ce promovează cu succes programele Parteneriatului Estic. Partea armeană mizează foarte mult pe sprijinul şi înţelegerea colegilor români în dezvoltarea ulterioară a acestui format de cooperare, inclusiv în noile condiţii geopolitice.

Fiind un membru responsabil al comunităţii internaţionale, cu poziţii de răspundere în multe aspecte ale politicii regionale, România care respectă întrutotul valorile europene şi principiile fundamentale ale dreptului umanitar internaţional, îşi păstrează o poziţie echilibrată şi vizavi de conflictul din Nagorno-Karabakh. Acest fapt a fost confirmat, încă o dată, în timpul ultimei escaladării militare din Nagorno-Karabakh, iniţiată de Azerbaidjan, cu sprijinul Turciei, când partea română a venit cu îndemnuri pentru soluţionarea pe cale paşnică a conflictului, în concordanţă cu poziţia altor state UE, care au cerut soluţionarea conflictului în formatele existente, ceea ce, în cazul de faţă, se referă la eforturile paşnice ale co-preşedinţilor grupului de la Minsk al OSCE.

Provocările la care ne-a supus pandemia globală de COVID-19, din păcate, au influenţat în ultimul an contactele inter-umane şi interacţiunile la nivelul economiei, turismului şi al comunicaţiilor. Spre regret, pe fundalul pandemiei începute în anul trecut, multe formate de cooperare, cum ar fi cele din domeniul transporturilor sau a comunicaţiilor, datorită cărora Armenia şi România s-au apropiat, au fost temporar suspendate. Ar trebui, totuşi, să sperăm că odată cu relaxarea restricţiilor, vom putea reveni la planurile şi proiectele anterioare din domeniile menţionate.

Sperăm şi că în acest an aniversar pentru Armenia şi România, vom impulsiona contactele economice, culturale, ştiinţifice şi educaţionale între cele două ţări. Aceste trei decenii de relaţii diplomatice simbolizează, pe de o parte un bun prilej pentru a conştientiza trecutul acestor relaţii, iar pe de altă parte, ele sunt un început real pentru o cooperare mai fructuoasă în viitor. Aşadar, avem responsabilitatea şi obligaţia să oferim un nou imbold cooperării dintre Republica Armenia şi România şi să elaborăm noi planuri şi perspective pentru perioada următoare.

Agerpres.ro și, în limba armeană în armenpress.am

by Redactor