Redactor

Comunicat de presă – Ambasada Republicii Armenia în România

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

Duminică, 24 aprilie, la Catedrala Arhiepiscopală Sfinţii Arhangheli “Mihail şi Gavriil” din Bucureşti, a avut loc slujba de proslăvire a Sfinţilor Martiri ai Genocidului Armean din Imperiul Otoman, declanşat în 1915, oficiată de P.S. Episcop Datev Hagopian, Întâistătător al Eparhiei Armene din România şi Exarh al Eparhiei Armene din Bulgaria, urmată de depunerea de coroane şi flori la monumentul Khacikar (cruce sculptată în piatră), aflat în curtea Catedralei. Evenimentul s-a desfăşurat cu participarea E.S. domnului Sergey Minasyan, Ambasador al Republicii Armenia, a domnului Varujan Vosganian, Preşedinte al Uniunii Armenilor din România, a membrilor comunităţii armene din România, dar şi a prietenilor români, care şi-au arătat, şi de această dată, solidaritatea faţă de poporul armean, atât de greu încercat de-a lungul istoriei sale.

Astăzi, la 107 ani, “Primul Genocid al secolului XX” (denumit astfel de Sanctitatea Sa Papa Francisc, în timpul Liturghiei din 2015 de comemorare a victimelor Genocidului Armean) a fost recunoscut de un număr de 31 de ţări ale lumii , printre care şi Statele Unite ale Americii, care, în 2021 a recunoscut Genocidul Armean, atât la nivelul celor două camere ale Congresului, dar şi, recent, la nivelul Preşedintelui Joe Biden.

Date fiind legăturile istorice cu poporul armean şi Armenia, dar şi că România a fost, de facto, una dintre primele ţări care a acordat ajutor, la nivel de stat şi i-a primit pe refugiaţii armeni, tot România ar putea avea o poziţie-cheie şi în procesul de recunoaştere internaţională a Genocidului.

Un pas important şi apreciat, în acest sens, a fost mesajul Preşedintelui Klaus Iohannis, transmis în 2015, cu prilejul comemorării centenarului Genocidului Armean: “La un secol de la evenimentele tragice din 1915, aduc un pios omagiu victimelor poporului armean, care a rezistat peste decenii vicisitudinilor istoriei şi grelei încercări de la începutul secolului trecut. Sute de mii de suflete nevinovate au pierit atunci în crima teribilă care a umbrit umanitatea şi care ne obligă astăzi la recunoaştere şi reconciliere.”

Un alt pas a fost întreprins şi la 27 aprilie 2021, atunci când în cadrul Şedinţei plenare a Parlamentului României, reprezentanţii tuturor grupurilor parlamentare au condamnat declanşarea Genocidului Armean, cu ocazia comemorării a 106 ani de la acea tragedie, exprimându-şi solidaritatea, sprijinul şi empatia faţă de poporul armean.

În acest context, un rol deosebit l-a avut dintotdeauna şi Biserica Ortodoxă Română şi alte culte religioase prezente în România, iar în semn înaltă apreciere pentru sprijinul oferit refugiaţilor armeni din Imperiu Otoman, comunitatea armeană din România a decis să serbeze Sfintele Sărbători de Paşti odată cu Biserica-soră Română, care, în acest an, au coincis simbolic cu 24 aprilie – Ziua Comemorării Genocidului Armean.

În acelaşi timp, foarte apreciată şi semnificativă este şi susţinerea exprimată de Academia Română, dar şi de reprezentanţii diverselor cercuri de intelectuali şi ai societăţii civile din România.

Pe de altă parte, un rol foarte important în procesul de recunoaştere internaţională a Genocidului Armean îl au reprezentanţii elitei turce, care în ultimile decenii militează pentru recunoaşterea de către statul turc a actului istoric de genocid, comis în Imperiul Otoman în timpul Primului Război Mondial, împotriva populaţiei armene. Recunoaşterea Genocidului Armean este o condiţie esenţială pentru prevenirea unor asemenea atrocităţi, dar şi pentru o eventuală împăcare istorică a celor două popoare.

Din păcate, aşa cum ne-am putut convinge în toamna anului 2020, istoria se poate repeta, iar ecoul atrocităţilor la care a fost supus poporul armean în 1915, au fost resimţite şi atunci când Azerbaidjan, cu implicarea şi sprijinul direct al Turciei a săvârşit o agresiune împotriva poporului armean din Nagorno-Karabakh, care s-a soldat cu epurări etnice, crime de război şi consecinţe umanitare grave.

Prin urmare, reiterăm faptul că recunoaşterea Genocidului Armean este o condiţie esenţială spre instaurarea unei păci şi stabilităţi durabile în lume şi, implicit, în regiunea noastră, dar şi pentru ca asemenea crime imprescriptibile “să nu se mai repete niciodată” (Never Again)!

agerpres.ro