COMUNICAT DE PRESĂ | AMBASADA REPUBLICII ARMENIA

București, 27 februarie 2023

La sfârșitul lunii februarie a anului 1988, în orașul Sumgait din Azerbaidjanul sovietic, au avut loc pogromuri în masă ale populației armene, organizate și planificate din timp de autoritățile locale. Profitând de atitudinea permisivă a autorităților și folosind toate instrumentele posibile de cruzime, înfăptuitorii pogromurilor au ucis și torturat fără milă zeci de armeni, au supus violențelor aproximativ 20.000 de armeni, jefuindu-le și devastându-le proprietățile. Acesta a fost răspunsul autorităților comuniste locale la solicitările absolut îndreptățite ale populației din Regiunea Autonomă Nagorno-Karabakh privind recunoașterea dreptului la autodeterminare, ca urmare a discriminării și presiunii exercitate de ani de zile asupra armenilor. Mai târziu, în noiembrie 1988, la Moscova, a avut loc procesul de judecată a înfăptuitorilor crimelor de la Sumgait, care au și fost recunoscute. 

Pogromurile de la Sumgait au fost urmate, în ianuarie 1990, de pogromurile armenilor de la Baku, unde populația armeană a fost supusă unor atacuri organizate. Sute de armeni au fost uciși pe criteriu etnic. Sub amenințarea exterminării, sute de mii de armeni au fost forțați să fugă din Azerbaidjan. Aproximativ 250.000 de armeni au fost nevoiți să părăsească orașul Baku, din Sumgait s-au refugiat 18.000 de armeni, iar 47.000 de armeni au plecat forțat din Kirovabad (Gandja). Alte zeci de mii de armeni au fugit din alte localități aflate pe teritoriul Azerbaidjanului sovietic.

Aceste pogromuri au fost reflectate de comunitatea internațională, înfătuirea lor fiind consemnată de organizațiile internaționale din domeniul apărării drepturilor omului, de Parlamentul European (în rezoluțiile din 1988, 1990, 1991), dar și de Congresul SUA, la finalul perioadei comuniste.

Masacrele din aceste și alte orașe populate de armeni din Azerbaidjanul sovietic, au devenit apogeul politicii de propagare a rasismului și a xenofobiei împotriva armenilor, conduse de Azerbadjan la nivel de stat. De-a lungul istoriei, pogromuri ale armenilor din Baku au avut loc de cel puțin 3 ori – în 1905, 1918, 1990. După nivelul de ură și gradul de organizare, stilul crimelor comise împotriva armenilor de la Sumgait și Baku a fost similar cu stilul barbar în care a fost comis Genocidul armean din 1915 în Imperiul Otoman și părea a fi o continuare a acestuia.

Precedentul unor asemenea crime a condus spre alte agresiuni împotriva Artsakhului la începutul anilor ‘1990, dar și în 2020, când a fost comisă o nouă agresiune, de data aceasta cu implicarea trupelor teroriste internaționale, care a fost însoțită de numeroase crime de război, iar consecințele umanitare ale acesteia, sunt resimțite până în prezent.

Pogromurile de la Sumgait și Baku au continuat cu distrugerea patrimoniului istoric și material armean. Din păcate, asistăm și în prezent la distrugerea bogatului patrimoniu istoric, religios și cultural armean din Artsakh, capturat în timpul agresiunii din 2020, datorită aceleiași politici.

Considerăm că memoria armenilor care au murit la Sumgait și Baku necesită recunoaștere și compasiune internațională. De asemenea, condamnăm faptul că autoritățile azere nu numai că nu au reușit să aducă în fața justiției organizatorii acestor crime teribile, dar continuă să ascundă și să nege înfăptuirea lor. Totodată, condamnăm orice manifestare a rasismului și a xenofobiei și suntem încrezători că recunoașterea și condamnarea crimelor împotriva umanității, reprezintă un pas important pentru evitarea repetării acestora.

În egală măsură, impunitatea pentru crimele comise la Sumgait și Baku și perpetuarea lor în timpul războiului, care avut loc în Nagorno-Karabakh, în 2020, și tentativele de agresiune ale Azerbaidjanului de la granița Armeniei, precum și multiplelele crime de război și încălcări ale dreptului internațional umanitar, ce le-au urmat, nu fac decât să conducă spre alte acțiuni similare. Un exemplu elocvent, în acest sens, este Coridorul Lacin, singurul drum care leagă Nagorno-Karabakhul de Armenia și lumea exterioară care, de mai bine de 70 de zile (începând cu decembrie 2022) este blocat din cauza acțiunilor întrepriinse de autoritățile azere, iar populației armene ce numără mai mult de 120.000 de persoane i-a fost încălcat dreptul la libera circulație și accesul la obiecte de primă necesitate. În acest context este important să menționăm că pe 22 februarie a.c., Curtea Internațională de Justiție a decis deblocarea coridorului Lacin și respingea cererii reconvenționale a Azerbaidjanului.

Așadar, toate aceste măsuri ale autorităților azere nu fac decât să demonstreze din nou abordările anti-armene prin care se încearcă supunerea populației armene din Nagorno-Karabakh epurărilor etnice și deportărilor, asa cum s-a întâmplat cu armenii care locuiau în alte regiuni ale Azerbaidjanului, fapte care cer o reacție imediată și corespunzătoare a comunității internaționale. În același context vine și apelul autorităților armene către partenerii internaționali pentru luarea unor măsuri eficiente și necesare punerii imediate în aplicare a deciziei Curții Internaționale de Justiție de către Azerbaidjan.

AMBASADA REPUBLICII ARMENIA

by Redactor