COMENTARIU / Lumea nu poate continua să ignore acest conflict

Cel mai amenințător conflict nesoluționat, care a izbucnit în urma destrămării Uniunii Sovietice, a fost cel dintre armeni și azeri pentru regiunea Nagorno-Karabakh. În pofida acordului de încetare a focului, din 1994, nici un tratat de pace nu a fost semnat iar Azerbaidjanul a încălcat periodic o serie de documente juridice internaționale. Comunitatea internațională şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la destabilizarea situației din Nagorno-Karabakh iar la 2 aprilie, la o reuniune de securitate condusă de ministrul Apărării, generalul-colonel Zakir Hasanov, președintele Azerbaidjanului a admis că ei au fost primii care au început operațiunile militare.

Zeci de mii de oameni au fost uciși atunci, în luptele dintre Azerbaidjan și Armenia în regiunea Caucazului, Nagorno-Karabakh. “Oare mâna Moscovei este amestecată în acest conflict?”, scria la vremea respectivă BBC. Azerbaidjanul a pierdut în acel conflict nu doar Karabakh-ul în sine, ci şi alte șapte regiuni ale țării sale. Presiunea externă pentru rezolvarea conflictului prin  intermediul mediatorilor internaţionali din Rusia, Franţa şi SUA a fost slabă, Armenia și Azerbaidjanul nedorind să facă nici un compromis. De atunci Azerbaidjanul a cheltuit miliarde de dolari din veniturile sale obținute din vînzarea petrolului Mării Caspice, pe armament. Astfel, linia de contact dintre cele două părți a devenit o zonă puternic militarizată la granița Europei, iar neîncrederea dintre Occident și Rusia, care ar trebui să medieze disputele din zonă, a creat un adevărat cocktail conflictual. Revenind la evenimentele din ultimele zile este dificil de înțeles, în mod clar, ce s-a întâmplat. Totuşi, există o tendință generală de a vedea, în continuare,”mâna” Rusiei în acest conflict, care aceasta încearcă să creeze o situație în care poate interveni ca pacificator în regiune, căci are interese comune, inclusiv o alianță militară de lungă durată cu Armenia. Cu toate acestea, Rusia nu se află la butoanele acestui conflict, adaugă BBC. Alţi specialişti afirmă, că armele vândute de către Rusia, mai devreme sau mai târziu, trebuiau folosite iar ultima izbucnire a fost ocazia potrivită pentru aceasta. Acum, Rusia, care a vândut arme ambelor părți, a cerut încetarea imediată a focului. Azerbaidjanul la rândul său prin focuri de artilerie de mare calibru a preluat două dealuri strategice și un sat. Astfel s-a încercat lansarea unei operațiune militară pentru a “schimba situația de pe teren”, iar prin aceasta să obțină o poziție favorabilă și să recapete unele teritorii pierdute. Autoritățile de la Baku au declarat că au ocupat unele teritorii dar în realitate aceasta este doar o manevră pentru a distrage atenția populației Azerbaidjanului de la problemele economice cauzate de scăderea prețului  petrolului.

În prezent, mulţi armeni din regiunile Sisian şi Javakhk s-au înscris voluntar pentru a-şi apăra patria. Sunt ca un singur om care sprijină pe eroii ce își dau viaţa, în fiecare secundă, pentru propria ţară. Lumea, pur şi simplu, nu poate continua să ignore acest conflict, care ia vieţi omeneşti de ambele părţi.

Elena Chobanyan

by Elena Chobanyan