Comemorarea zilei de 24 APRILIE în lume

Voinţa armenilor exilaţi de a se face pînă la urmă dreptate a generat‚ şi în acest an, un val de manifestări care au înconjurat globul, trecînd prin toate ţările unde locuiesc armeni. Administraţia americană a cedat şi de data aceasta jocului unor interese de moment, dar asta nu a influenţat cu nimic lupta celor care au de partea lor adevărul. O cauză dreaptă învinge pînă la urmă, iar unde este voinţă este şi o cale.

La Erevan manifestările au luat o amploare mai mare anul acesta, numărul participanţilor la comemorarea de la Dzidzernakapert cifrîndu-se la mii de persoane. Seara, tinerii membri ai uniunii studenţeşti «Nicol Aghbalian» au organizat un marş cu torţe de la Matenadaran la monumentul Genocidului. (vezi şi corespondenţa din Erevan de la Cristina Popa publicată în Ararat nr. 8/2010 )

În Liban, s-a organizat un marş de la sediul Catolicosatului de Antilias pînă în cartierul armenesc Burj Hamud din Beirut, la care au participat numeroase persoane, începînd cu Cercetaşii Armeni, elevii şcolilor armene, precum şi armeni sosiţi din toate părţile Libanului.

În Siria, sub egida organizaţiei Homenetmen, precum şi a altor organizaţii, numeroşi armeni au participat la Catedrala Armeană din Damasc la o seară de veghe, în amintirea victimelor Genocidului din 1915-1923. După cuvîntul d-lui Vazken Bilean, preşedintele comitetului comunităţii, a urmat un program comemorativ prezentat de tinerii membrii ai SEM (Uniunea  Tinerilor din Siria). În cadrul programului, prin internet, s-a stabilit o legătură  live cu Aram Hamparian, responsabilul din partea Biroului Cauzei Armene din Washington, care a salutat tinerii armeni din Siria adunaţi cu prilejul comemorării zile de 24 aprilie, şi a prezentat stadiul în care  se află astăzi cauza recunoaşterii Genocidului de către Turcia.  Venit special din Liban, Melik Karakavorian a vorbit despre aspectele pozitive dar şi negative în ceea ce priveşte stadiul actual al relaţiilor armeno-turce.

În Franţa au avut loc manifestări populare la Paris, Lyon şi Marsilia. Presa franceză a publicat pe larg materiale legate de această temă. La Paris, 10.000 de participanţi au organizat un marş inundînd Bulevardul Champs Elysees, marşul pornind de la monumentul lui Komitas, iar în faţă mergînd Cercetaşii şi trompetiştii din organizaţia Homenetmen. Atît membrii comunităţii cît şi oficialităţile franceze au rostit discursuri. După slujba de pomenire ţinută de Şeful Spiritual al armenilor din Franţa, Arhiepiscopul Norvan Zakarian, au luat cuvîntul, pe rînd, redactorul periodicului «Hay Ghiank» din Los Angeles – venit cu acest prilej din SUA – Abo Ciaparian;  din partea Tineretului Armean din Franţa (JAF) a vorbit Yeghişe Corizian, din partea Biroului din Franţa a Cauzei Armene, responsabilul Hraci Varjabedian, reprezentantul ARF, Murad Papazian, primarul oraşului Altforville, deputatul Renais Rouquet, din partea partidului democrat UMP, Dupont Lenain, redactorul publicaţiei «California Courier» Harut Sasunian, din partea partidului comunist francez Jaques Fat, primarul oraşului Issy les Moulineaux, deputatul Andre Santini, redactorul revistei «Nouvelles d Armenie», Ara Toranian, şi alţii.  Manifestaţia  s-a  încheiat la  Arcul de Triumf unde erau prezenţi peste 25 de deputaţi, primari, senatori, înalte grade militare, care au depus coroane de flori la monumentul soldatului necunoscut, şi, în prezenţa lui Charles Aznavour, au aprins flacăra nestinsă. Au participat la această manifestare reprezentanţi ai organizaţiilor cipriote, kurde, greceşti, asiriene şi evreieşti care şi-au exprimat sprijinul şi compasiunea.

La Marsilia circa 5.000 de armeni au manifestat în faţa consulatului turc, fiind prezente şi personalităţi franceze. Din partea organizaţiilor armeneşti a luat cuvîntul  Elian Kazangian, deputatul Roland Blum a vorbit în numele Primăriei Marsilia  iar din partea Consiliului Regional din Sudul Franţei, Primarul Garo Hovsepian.

La Lyon, în cartierul dens populat de armeni, Dessin, a avut loc o adunare de comemorare, lîngă monumentul Genocidului armean, cu participarea unei mari mase de armeni şi în prezenţa mai multor personalităţi.  Au vorbit pe rînd, din partea Biroului din Franţa a Cauzei Armene, responsabilul Hraci Varjabedian, Primarul Pierre Cretause şi deputatul  Philippe Meunier. În deschidere a luat cuvîntul reprezentaţii noii generaţii, Liana Iamangian şi Areg Sargsian. Cu o zi în urmă, în piaţa principală din Lyon, a avut loc o uriaşă manifestaţie, organizată de comitetul armean din Franţa, cu participarea  personalităţilor orăşeneşti, a reprezentanţilor organizaţiilor armene şi circa 5.000 de armeni.

La Teheran, vineri 23 aprilie, o mare mulţime de armeni s-a adunat la Biserica  Surp Sarkis, depunînd coroane de flori la Monumentul genocidului. Slujba de pomenire a fost ţinută de Arhiepiscopul Sepuh Sarkisian. La depunerea de coroane au luat parte şi ambasadorul Armeniei în Iran, membrii ambasadei, precum şi reprezentanţii organizaţiilor armeneşti din Iran. Apoi tinerii au aprins lumînări la monumentul Genocidului.  Au luat cuvîntul Ambasadorul Armeniei Krikor Arachelian, din partea Biroului ARF, Levon Mkrtcian, şi Arhiepiscopul Sepuh Sarkisian.

La Nor Jugha, la 23 aprilie, în cadrul Bisericii  Surp Astvadzadzin s-au adunat numeroşi armeni pentru a-şi aduce omagiul lor la comemorarea victimelor genocidului din 1915. Slujba de pomenire a fost ţinută de Episcopul Babken Cearian. Apoi cei prezenţi s-au îndreptat spre mănăstirea Surp Amenapărghici, unde lumînările au fost aprinse la monumentul  Genocidului.

Pe 24 aprilie, a fost ţinută o liturghie şi slujbă de pomenire la Mănăstirea Surp Amenapărghici. Reprezentantul Ispahanului şi al armenilor din Sudul Iranului, din cadrul Parlamentului Iranian,  Robert Peklarian s-a adresat celor prezenţi, cu prilejul acestei manifestări, iar cuvîntul conclusiv a fost rostit de Episcopul Babken Cearian.

La Tabriz în ziua de 24 aprilie un mare număr de armeni s-au adunat spre a depune flori la monumentul Genocidului, şi a participa la slujba de pomenire. Slujba a fost oficiată de preotul Nerses Basilean. În predica sa Episcopul Năşan Topuzian s-a adresat celor de faţă vorbind despre milioanele de victime nevinovate care au murit pentru credinţă şi patrie.

La Baghdad, în ciuda situaţiei nesigure care domneşte în oraş, peste 1.000 de armeni s-au adunat să comemoreze victimele Genocidului din 1915. Locul de adunare a fost Biserica Surp Grikor Lusavorici, unde slujba de pomenire a fost oficiată de Arhiepiscopul Avac Asaturian. După slujbă, în biserică, a avut loc un concert religios susţinut de corul bisericii, precum şi de elevii şcolilor armene din localitate. Apoi mulţimea s-a îndreptat spre hacikarul comemorativ al Genocidului si a depus coroanele de flori. La manifestare au luat parte şi reprezentanţi ai oficialităţilor din oraş. Tinerii au afişat panouri cu texte în limba arabă ce au fost expuse. Ei au mai pregătit, tot în limba arabă, foi volante pe care le-au împărţit  trecătorilor.

Toate organizaţiile armeneşti din Cipru, reunite într-o acţiune comună, au organizat un marş şi o veghe pe 23 aprilie. Marşul a pornit din piaţa Elefteria din Nicosia, şi a ajuns la hotelul Armenias unde li  s-a alăturat mulţimea care îi aştepta, şi împreună s-au îndreptat spre monumentul Genocidului din incinta Bisericii Surp Astvadzadzin. Slujaba de pomenire a fost oficiată de Arhiepiscopul Varujan  Herkelian. După predica acestuia a luat cuvîntul Mitropolitul Iorgos, care venit din Slovacia, care după ce a menţionat cu mîndrie originea sa armeană, a subliniat că Slovacia este una din ţările care au recunoscut Genocidul şi trebuie luptat în continuare ca şi Turcia să recunoască acest fapt.

La data de 24 aprilie, comitetul de comemorare a Genocidului, a organizat o manifestare în sala Pasiti. A fost de faţă preşedintele Parlamentului cipriot, Marios Karoiani. Au mai fost prezenţi trei miniştri: Markos Kiprianu – ministru de externe, Kostas Papakostas, ministru al apărării şi Erato Marculli, ministru al comunicaţiilor şi construcţiilor. Au fost prezenţi membrii ai corpului diplomatic. Cuvîntul de deschidere a fost rostit de Luiza Ainegean după care au vorbit reprezentantul armenilor ciprioţi în guvern Vartkes Mahdesean şi ambasadorul Armeniei, Gaghik Galacian.

Cu prilejul acestei manifestări, tema zilei a fost dezvoltată de deputatul şi europarlamentarul Ioannis Kasulitis .

În Kuweit la Biserica Surp Vartananţ, la 23 aprilie a fost oficiată o liturghie de pomenire a victimelor din 1915 de către Arhiepiscopul Koriun Babian. Cîteva sute de armeni au luat parte la slujbă. Apoi a avut loc o manifestare artistică la şcoala armenă unde s-a proiectat, în final o peliculă avînd ca subiect Genocidul şi drepturile armenilor.

Acţiunile au continuat şi a doua zi.

Sîmbătă 24 aprilie Preşedintele Uruguay-ului, Jose Mujica şi ministrul Culturii şi Educaţiei, Ricardo Ehrlici precum şi membrii corpului diplomatic, au fost prezenţi la comemorarea Genocidului, manifestare care a avut loc la Montevideo, în piaţa  Armenia. Preşedintele a tăiat panglica inaugurală a monumentului Genocidului, un Khacikar adus din Armenia. Pentru al 10-lea an consecutiv, în sala Parlamentului uruguaian, prin organizarea preşedinţiei parlamentului, cu sprijinul Comitetului Cauzei Armene de pe lîngă Partidul Taşnagţutiun din Uruguay, a avut loc şi în acest an manifestarea de comemorare a Genocidului, la care a participat vicepreşedintele Uruguay-ului, membrii corpului diplomatic, prelaţii Bisericii Armene şi alte personalităţi. A fost prezentă Preşedinta Parlamentului d-na Ivonne Pasata, precum şi un mare prieten al armenilor, apărător al drepturilor omului, Leandro Despuy sosit din Argentina. Cu o zi înainte a fost organizat un mare marş de comemorare pe străzile din Montevideo.

În Argentina, la data de 22 aprilie, comemorarea Genocidului a avut loc în sala Manuel Belgrano din cadrul Senatului, sub egida INADI (Institutul Naţional împotriva Discriminării, Rasismului şi Xenofobiei) şi Comitetul pentru Cauza Armeană din America de Sud. Primul vorbitor  a fost dr.Hagop Tapakian, apoi au vorbit procurorul Daniel Rafecas, vicepreşedintele INADI-Pedro Muradian, senatorul Daniel Filmus şi alţii. Salutul Preşedintelui Statului, Cristina Fernandes a fost transmis de Secretarul de Stat Guillermo Oliveri. Au fost de faţă ambasadorul Armeniei, Vladimir Garmirşalian, Arhiepiscopul Kisak Muradian, şi multe alte personalităţi importante.

În Qatar a avut loc o adunare unde vorbitorii au atins mai multe aspecte ale Genocidului precum şi problema recunoaşterii lui de către Turcia. La biserica Surp Grigor Lusavorici a fost oficiată o liturghie de comemorare.

Organizată de U.A.R (Uniunea Armenilor din Rusia) la Soci , a avut loc un marş de comemorare cu torţe şi depuneri de coroane de flori la monumentul Genocidului ridicat în apropiere. Şi la Krasnodar au avut loc manifestări comemorative.

La Roma, comemorarea Genocidului a avut loc în cadrul Bisericii armeano-catolice Surp Nicoghaios. Sub egida Patriarhului Nerses Bedros al XIX-lea, slujba de pomenire a fost oficiată de Arhimandritul Hovsep Kekekian. Slujbe au fost oficiate la Hacikarurile comemorative ale Genocidului, cu care prilej s-a vorbit, în limba italiană explicîndu-se problematica zilei. Au participat oficialităţi locale,  organizaţiile armeneşti şi reprezentanţi ai ambasadei Armeniei.

Comunitatea armeană din Germania, prin diferite manifestări, a comemorat Genocidul, în oraşele Leipzig, Berlin, Halle, Hamburg, Koln, Frankfurt. Au fost oficiate slujbe, organizate marşuri, conferinţe, proiecţii de filme.

La Strassbourg , de 24 aprilie în piaţa unde este ridicat Monumentul Victimelor, a avut loc o manifestare la care au luat parte Ambasadorul Armeniei, Zohrab Mnaţacanian, şeful delegaţiei Armeniei în Consiliul Europei, Davit Harutiunian, judecătorul din partea Armeniei la Tribunalul Drepturilor Omului al Europei, Alvina Ghiulumian, reprezentantul primariei Strassbourg-ului, şefii cultelor catolic, protestant, şi altor culte, şefii comunităţilor kurde, evreieşti, precum şi a altor comunităţi.

Manifestarea s-a încheiat cu o rugăciune interconfesională la Biserica Saint Pierre le Jeun.

Pe 14 aprilie în Parlamentul Canadian a avut loc o seară comemorativă, la care, în afară de organizaţiile armene, au participat mai mulţi parlamentari precum şi membrii corpului diplomatic. De 24 aprilie la Montreal şi Ottawa au avut loc marşuri de protest la care au participat numeroşi armeni.

La 22-24 aprilie la Universitatea din Sao Paulo a avut loc o conferinţă internaţională avînd ca temă Genocidul şi a 95-a sa comemorare. Organizatorii au fost Catedra de istorie a Universităţii şi Consulatul Armean. Participanţii la conferinţă au fost delegaţi din Brazilia, SUA, Canada, Franţa, Turcia, şi alte ţări.

La 24 aprilie, în Catedrala Surp Nazaret din Calcutta, India, a avut loc o slujbă de pomenire iar la monumentul  Genocidului au fost depuse coroane de flori. Au fost de faţă P.S Horen Hovhanesian, ambasadorul Armeniei, Ara Hakobian, şi numeroşi enoriaşi. În aceeaşi zi a avut loc o seară comemorativă. A fost de faţă Arhiepiscopul catolic al Calcuttei Lukas Sarkar. Cei de faţă au evocat în cuvîntul lor victimele Genocidului şi obligaţia Turciei de a recunoaşte această faptă.

La 20 aprilie, la Haga,  în piaţa din faţa Parlamentului Olandei a fost organizată o manifestare cu prilejul comemorării Genocidului. Organizatorii au fost Comitetul 24 aprilie, format din reprezentanţii organizaţiilor armene şi Comitetul Cauzei Armene din Olanda. Au fost prezente 500 de persoane. La întîlnire au luat cuvîntul parlamentarii Keys van der Staye, Harry van Bommel, Enel Voredevind precum şi directorul schimburilor şi informaţiilor din Haga al Israelului, Rony Nathaniel. Toţi vorbitorii au cerut Turciei să recunoască Genocidul. După încheierea manifestării, delegaţia organizatorilor a intrat în Parlament şi a înmînat o petiţie preşedintelui şi membrilor Comisiei permanente pe problemele relaţiilor externe ale Parlamentului.

Circa 200 de armeni au comemorat la Praga Genocidul din 1915-1923. După amiază adunarea a avut loc în Piaţa Jungmann cu pancarte în limba engleză şi cehă. Tinerii au citit mesaje pe tematica zilei. Apoi participanţii au efectuat un marş pe străzile aglomerate ale capitalei împărţind trecătorilor manifeste în cehă şi engleză  printre care şi unor turişti turci! După manifestaţie la Biserica Sfînta Iulia a fost locul o slujbă ecumenică la care au participat Arhimandrit Barseh Pilavgean şi reprezentantul Mitropolitului Cehiei şi Slovaciei, Arhimandritul Serghei. Au fost de faţă Ambasadorul Armeniei pentru Cehia, Slovacia şi Ungaria, Aşot Hovakimian, senatorul Jaromir Stettina, ambasadorii Rusiei, Georgiei şi Greciei.

La Los Angeles a fost constituit un Comitet Reunit care a gestionat manifestările prilejuite de comemorarea a 95 de ani de la Genocid. Organizaţia Tineretul Armean Unit (TAU) a organizat un marş de protest, la care au participat peste 100.000 de tineri armeni. Deschiderea marşului de protest a fost binecuvîntată de Arhiepiscopul Muşegh Mardirosian. La Hollywood, în spaţiul numit Little Armenia, au luat cuvîntul deputatul de Los Angeles, Paul Krikorian, Preşedintele TAU din SUA Artin Harutiunian, redactorul ziarului ASBAREZ  Abo Boghikian şi alţii.

Apoi mulţimea s-a deplasat la Monumentul tuturor victimelor de la Montebello unde circa 7.000 de participanţi au fost de faţă la ceremonia de comemorare. Au luat cuvîntul mai multe oficialităţi. Tinerii au exprimat regretul faţă de reticenţa preşedintelui Obama de a recunoaşte deschis, şi nu pe ocolite, Genocidul.

A luat  cuvîntul apoi Liza Kalustian, director adjunct al cabinetului guvernamental care a transmis mesajul guvernatorului Californiei, Arnold Schwartzneger.

Tot pe 24 aprilie,  continuînd şi pe 25 aprilie, tinerii armeni adunaţi în mare număr au protestat la Consulatul turc din Los Angeles.

Pe 23 şi 24 aprilie, la New York şi New Jersey, s-a comemorat Genocidul  1915-2010, prin adunări comemorative, concerte, slujbe de pomenire, recepţii, la care a luat parte corpul diplomatic armean, membrii ai organizaţiilor armene şi ai corpului diplomatic, membrii ai Secretariatului ONU, supravieţuitori ai Genocidului, şefi ai Bisericii Armene de pe coasta de est.

La aceste manifestări au luat cuvîntul reprezentantul permanent la ONU din partea Armeniei, Karen Nazarian, care a condamnat atitudinea negaţionistă a Turciei.

La New York, manifestările au continuat şi pe 26 aprilie. În acea zi, în Piaţa Times Square, s-a organizat manifestaţia anuală comemorativă cu participarea a numeroşi armeni.  Presa locală a acordat largi spaţii tuturor acestor manifestări.

A. (grupaj realizat din informaţii preluate de pe internet)

by Redactor