COMEMORARE/ La 10 ani de la asasinarea lui Hrant Dink, Comunitatea Armeană i-a adus un omagiu

Duminica 5 februarie, la 10 ani de la asasinarea jurnalistului de origine armeanã Hrant Dink, Comunitatea Armeanã din România i-a dedicat ziua comemorându-l. Hrant Dink, nãscut ȋn Malatya, Turcia ȋn 1954, jurnalist, scriitor, membru proeminent al comunitãții armene din Turcia a fost asasinat ȋn drumul de ȋntoarcere cãtre publicația Agos ȋn cartierul Osmanbey din Istanbul.

La Bucureşti, IPS Datev Hagopian a ținut slujba de pomenire ȋn Catedrala Armeanã “Sfinții Arhangheli Mihail şi Gavril”, subliniind ȋn discursul sãu importanța comemorãrii eroilor noştri care, prin curajul lor fãrã de tăgadã ne duc faima ȋn lume şi peste orice granița de timp.(vezi textul integral aici )

Dupã slujba de pomenire, Ambasada Armeniei la Bucureşti prin reprezentantul ei Excelența Sa Hamlet Gasparian, Uniunea Armenilor din România prin Preşedintele sãu Dl Varujan Vosganian, deputatul Varujan Pambuccian precum şi Arhiepiscopia Armeana prin IPS Datev Hagopian au depus coroane de flori, simbolic, la Monumentul genocidului,  ȋn  memoria lui Hrant Dink.

La Biblioteca Dudian, ȋn prezenta unui numeros auditoriu, Excelența Sa Dl Ambasador Hamlet Gasparian, IPS Datev Hagopian, Dl Preşedinte al Uniunii Armenilor din România, Varujan Vosganian, istoricul Sorin Antohi şi reputatul scriitor Bedros Horasangian prin mesajele lor au adus un omagiu acestui jurnalist, ferm ȋn convingeri şi ȋn acțiunile sale, care nu s-a lãsat intimidat de amenințãri şi procese.

Hrant Dink este ȋn egalã mãsurã simbol al luptei pentru drepturile omului şi ale minoritãților; a militat pentru recunoaşterea Genocidului Armean ȋn ciuda Articolului 61 care incrimineazã recunoaşterea atrocitãților din 1915 socotit ca aducând atingere demnitãții turceşti. A plãtit cu viața ȋn 19 ianuarie 2007. Dink vorbea despre sine comparându-se cu un porumbel “la fel de obsedat de ceea ce se ȋntamplã ȋn stânga şi ȋn dreapta mea, din fațã şi din spate, capul meu este la fel de rapid şi mobil”. Cu o săptamânã ȋnainte de asasinarea sa, Dink a scris “Mã vãd speriat, aşa cum se simte şi un porumbel, dar eu ştiu cã oamenii din aceastã țarã nu ar putea face rãu unui porumbel”.

Domnul Bedros Horasangian spunea “Nu ştiu câți mai ştiu astãzi de el dar ar fi bine sã ne amintim cã a fost. Avem nevoie de astfel de oameni. De memoria  lor. Nu doar armenii au nevoie de astfel de conştiințe, ci ȋntreaga umanitate, aflatã şi azi, ca ieri ȋn fața unor grave provocãri”.

Maria Erzian

by Mihai Stepan Cazazian