Cimitirul din… zidul cimitirului

În zidul de piatra care margineste cimitirul catolic din orasul Siret se vad lespezi mari de gresie cenusie, pe care mîini iscusite de mesteri pietrari au cioplit litere ciudate si motive ornamentale mestesugite.
Scrierea si motivele decorative specifice culturii armene sînt semnele existentei, în vechiul tîrg al Siretului (a carui prima menTiune documentara dateaza din anul 1340), a unei comunitaTi armenesti, astazi total disparuta din perimetrul localitatii.

Armenii, „parintii Moldovei“

PrezenTa armenilor în Siret, cea dintîi capitala a statului moldav, nu trebuie sa ne mire.
Nicolae Iorga îi numea pe armeni „parinTii Moldovei“, subliniind ca asezarea armenilor în zona, care erau apreciaTi ca buni negustori, înca înainte de constituirea statala, a stimulat apariTia unor nuclee de dezvoltare comerciala.
Daca la 1350 se consemneaza întemeierea la Botosani a celei dintîi biserici armene din spaTiul moldav, putem banui prezenTa armenilor si în alte asezari din Moldova.
Civitate Cerethensi

În orasul Siret (Civitate Cerethensi), capitala Moldovei din vremea domniei lui LaTcu Voda, capitala pe care voievodul Petru I Musat (care a finalizat, la 1384, construcTia Bisericii Sf. Treime) a mutat-o, în preajma anului 1388, la Suceava, armenii au avut biserica lor.
Diaconul armean Minas TokhateTi (Minas din Tokhat), autorul unui poem în care istoriseste despre persecuTia si prigoana armenilor din anul 1551 (un poem cu 110 catrene intitulat „Jelania asupra armenilor din Tara Valahilor“) pomeneste despre existenTa unor biserici armene în mai multe localitaTi moldovene (biserici care au fost pradate si ruinate, iar „carTile armenilor s-au ars“), semnalînd alaturi de cele din Hotin, Iasi, Vaslui, Botosani, Roman, Suceava si biserica din Siret.

La Siret armenii aveau „o biserica de piatra“

Unul dintre calatorii straini care au strabatut Tara Moldovei, Vlas Koicevic, scrie la 7 iunie 1661 ca la Siret „armenii au o biserica de piatra“.
Desigur ca aceasta biserica a avut si cimitirul ei, cimitir care însa a disparut odata cu lacasul de cult.
Istoria a fost vitrega cu aceste locuri. Un alt calator strain, Vitto Piluzzi, consemna ca la 1687 „Moldova era aproape distrusa“.
„Cotnarii, Baia, Tîrgu Frumos, Tîrgu Siret, Suceava, Botosanii, Romanul, Bacaul, Bîrladul, stefanestii, Husii, Vasluiul, Sabaoanii, toate aceste orase sînt parasite, oamenii sînt fugiTi în Polonia si în Transilvania“, scria el.

„Odata erau multi armeni la Siret“

Nicolae Iorga, scriind despre domnia lui stefan cel Mare, care, la fel ca si Alexandru cel Bun (care a încuviinTat înscaunarea unui episcop armean la Suceava) a adus armeni în Moldova pentru a contribui la prosperitatea oraselor moldovenesti, accentua faptul ca „nu putea sa existe pe vremea aceea un tîrg moldovenesc, deci comerT, fara armeni“.
În lucrarea „Neamul românesc din Bucovina“ (1905) el scrie urmatoarele:
„Odata erau mulTi armeni la Siret, ca si la Suceava si în multe alte locuri; acum se mai citeste numai pe o dugheniTa din sus numele Burdestilor, armeni bogaTi, de viTa veche“.

58 de familii de armeni, la anexarea Bucovinei

La ocuparea nord-vestului Moldovei de catre austrieci (1774) si anexarea teritoriului, sub numele de Bucovina, la Imperiul Habsburgic (1775), generalul Gabriel baron von Spleny consemna, în teritoriul ocupat de trupele imperiale (în extensia sa maxima), o populaTie de 17.047 de familii, care locuiau într-un numar de 290 de localitaTi, din care doar trei erau orase (CernauTi, Siret si Suceava), iar restul sate si catune.
Din totalul acestor familii, 58 erau familii de armeni.
Politica habsburgica a cautat sa sporeasca numarul acestora, încercînd sa atraga un numar cît mai mare de negustori armeni din GaliTia si din Moldova, existînd chiar intenTia constituirii unor colonii comerciale armenesti.

Privilegii pentru negustorii armeni

ÎncurajaTi de aceasta politica, negustorii armeni din Suceava (unde erau concentraTi cei mai mulTi armeni) au cerut în mai multe rînduri acordarea unor privilegii comerciale, fagaduind sa convinga si sa atraga un numar cît mai mare de negustori care sa contribuie la dezvoltarea provinciei.
Ca urmare a numarului tot mai mare de meseriasi si comercianTi care au venit din alte zone ale imperiului, populaTia celor trei orase a crescut constant, înregistrînd în anul 1784 un spor de 54,7 % faTa de anul 1774.
De remarcat faptul ca, la cererea negustorilor armeni Ion si Nicolae Capri (Kapri), Bucovina a fost inclusa în cordonul vamal, iar în luna august 1786 orasului Suceava i s-a conferit rangul de oras comercial liber.

„Lespedile armenesci, ce se afla în cimitirul apusean“

La ocuparea Bucovinei, armenii din teritoriul supus coroanei austriece erau cu precadere armeni gregorieni ortodocsi, dar, odata cu colonizarea provinciei, au început sa vina si armeni de religie romano-catolica.
Siretul, care înca de cînd era capitala Moldovei, din vremea domniei lui LaTcu Voda, a avut o episcopie catolica, a fost un loc în care s-au asezat armenii catolici.
În „Revista Politica“, din data de 1 octombrie 1887, se consemneaza faptul ca „orasul Siret a început a înteresa pe archeologi“, semnalîndu-se inscripTiile de pe „lespedile armenesci, ce se afla în cimitirul apusean“.
„Nu scim ce vor fi conTinînd ele – se consemneaza în continuare – dar credem ca, îndata ce vor fi descifrate si traduse, le vom pute publica prin acest diar“.

Una din lespezile funerare din zidul cimitirului siretean

Pe una din lespezile funerare din zidul cimitirului siretean, inscripTionata cu caractere latine, se poate citi numele lui stefan Bogdanowicz.
Documentele din anii de început ai colonizarii Bucovinei menTioneaza un armean cu numele de Stepan Bogdanovici (stefan Bogdanowicz), care, cumparînd mosia Oraseni de la boierul moldovean Palade, s-a adresat, la data de 8 iunie 1781, catre AdministraTia Bucovinei cu dorinTa, ca pe cont propriu, sa aduca si sa aseze cca. 50 de familii de germani pe aceasta mosie.
Ulterior, între familiile armene înnobilate ca urmare a patentei imperiale din anul 1787, alaturi de Antonovici, Pruncul, Petrovici, Romascan, Teodorovici se afla si familia Bogdanovici.

*

Pietrele de mormînt ale armenilor din vechime, recuperate probabil din jurul vechii biserici armenesti disparute, au fost utilizate la ridicarea zidului din piatra al cimitirului catolic din Siret, alcatuind împreuna cimitirul din… zidul cimitirului.

Tiberiu COSOVAN

by Tiberiu Cosovan