Istorie

 Arsen Arzumanyan

COMORILE DIN ARȚAKH: Complexul monahal GĂTCEAVANQ

COMORILE DIN ARȚAKH: Complexul monahal GĂTCEAVANQ

Complexul monahal Gătceavanq se află în apropierea satului Togh (regiunea Hadrut) din Arțakh (Nagorno-Karabakh). Conform unor informații, prima biserică ar fi fost construită în secolul al IV-lea. Potrivit istoricului Movses Kaghankatvatsi din secolul al VII-lea, un reprezentant de la Gătceavanq este menționat că a participat la reuniunea bisericească din Partav. Dovezile păstrate la fața locului […]

 Redactor

750 DE ANI | EVANGHELIA  REGINEI KERAN (kérá ANNA)

750 DE ANI | EVANGHELIA  REGINEI KERAN (kérá ANNA)

          Călătorul care ajunge la Ierusalim și îl poartă pașii spre străvechiul cartier armenesc nu poate să nu viziteze biserica mânăstirii Sf.Iacob ( Սբ. Հակոբ ). Și dacă are noroc, i se  va arăta unul din manuscrisele vechi ce se păstrează aici, și anume celebra  Evanghelie comandată de regina Keran si care e datată din […]

 Arsen Arzumanyan

COMORILE DIN ARȚAKH, regiunea Martakert (Partea II)

COMORILE DIN ARȚAKH, regiunea Martakert (Partea II)

Mănăstirea Yeriț Mankanț este un exemplu al arhitecturii medievale bisericești armenești. A fost construită în anul 1691, în regiunea istorică Jraberd, de către familia princiară Melik-Israyelian. Multe dintre camerele de zi ale mănăstirii Yerits Mankants sunt aproape în ruine, iar restul sunt încă în picioare. Sub camerele de locuit sunt subsoluri, care erau depozite, probabil […]

 Redactor

DE CE AVARAYR ?

DE CE AVARAYR ?

          Citim într-o carte de istorie a Armeniei, imprimată la 1920 si predată la o Universitate din Elveția, la capitolul despre Vartanieni următorul pasaj:           „ Armata  armeană și-a făcut eroic datoria, și a luptat până la capăt, în fața inamicului care își împrospăta mereu rezervele. Vartan Mamigonian și cei 1036 ofițeri ai săi, dintre […]

 Mihai Stepan Cazazian

Farul lui Aslan de pe Insula Șerpilor și Farul Genovez din Constanța

Farul lui Aslan de pe Insula Șerpilor și Farul Genovez din Constanța

În ultimele zile a fost  mediatizat puternic episodul cu cei 13 grăniceri ucraineni, aflați pe Insula Șerpilor, care nu s-au predat și au fost  uciși  de armata rusă, în urma unui atac de pe un vas militar, cu rachete și tunuri de artilerie. Dincolo de dramatismul acestui episod, care trebuie condamnat, la o cercetare mai […]

 Mihai Stepan Cazazian

Taner Akcam se alătură Promise Armenian Institute

Taner Akcam se alătură  Promise Armenian Institute

Istoricul turco-german Taner Akçam, primul universitar turc care a recunoscut genocidul armean, autor a mai multor cărți care tratează acest subiect, a fost invitat să predea la Promise Armenian Institute din cadrul UCLA (1), după ce a fost profesor asociat de istorie la Universitatea din Minnesota, SUA, înainte de a se alătura Centrului Strassler pentru […]

 Redactor

DELIA CREȚU : Genocidul armenilor sub spectrul doliului și al traumei

DELIA CREȚU :  Genocidul armenilor sub spectrul doliului și al traumei

Mă numesc Delia – Simona Crețu și sunt născută în localitatea Corbu, județul Harghita. În prezent, sunt studentă în cadrul Facultății de Litere din Cluj – Napoca, specializarea Română – Literatură universală și comparată. Odată cu debutul literar din 2012, în Suflete de cerneală, preocupările mele literare au început să prindă contur. Actualmente, interesele mele […]

 Mihai Stepan Cazazian

ISTORIE | Pagini din CRONICA  lui EGHIȘE martor al bătăliei de la Avarayr

ISTORIE | Pagini din CRONICA  lui EGHIȘE martor al bătăliei de la Avarayr

Nu putem reda în paginile revistei întreaga lucrare a cronicarului Eghișe, care acum 1571 de ani a luptat la Avarayr, alături de Vartan Mamigonian, pentru apărarea credinței, – eram de un secol și jumătate creștini – a culturii naționale – aveam de o jumătate de secol un alfabet refăcut și folosit la traduceri și scrieri […]

 Redactor

RALUCA-MARIA PANAIT : Ultimii martori și (ne)uitare după genocidul armean

RALUCA-MARIA PANAIT : Ultimii martori și (ne)uitare după genocidul armean

         Ce rămâne din tragedia de acum un secol și cum se poate vorbi despre o atrocitate pe care Turcia nu o recunoaște nici măcar astăzi? Un posibil răspuns îl reprezintă cartea Mărturii ale supraviețuitorilor despre genocidul armean, un colaj memorialistic cu o profundă valoare documentară. Nu doar că oferă voce unor oameni care au fost mereu […]

 Mihai Stepan Cazazian

VECHIUL  CALENDAR ARMENESC /ՏՇԲԴ-ՏՇԲԷ (4514-4515)

VECHIUL  CALENDAR ARMENESC /ՏՇԲԴ-ՏՇԲԷ (4514-4515)

Toți știu povestea calendarului: calendar au avut sumerienii, asiro-caldeenii, babilonienii, egiptenii, aztecii și incașii etc. Apoi au fost introdus calendarul iulian, gregorian, și  astăzi aproape tot globul se serveste de calendarul universal unde anii se socotesc de la Nașterea Domnului Iisus Hristos (afară de unele țări musulmane care țin cont de anii Hegirei). Înainte de […]

 Mihai Stepan Cazazian

AUSTRALIA | Legislativul de la Camberra recunoaște Genocidul armean și îndeamnă guvernul să facă același lucru

AUSTRALIA | Legislativul de la Camberra recunoaște Genocidul armean și îndeamnă guvernul să facă același lucru

Camera Reprezentanților Parlamentului Federal Australian a adoptat (luni, 29 noiembrie) în unanimitate o moțiune prin care cere guvernului australian să recunoască Genocidul armean, asirian și grec. Deputatul Trent Zimmerman a prezentat moțiunea în parlament, care i-a avut printre vorbitori și pe parlamentarii guvernamentali John Alexander și Julian Leeser, în timp ce parlamentarii de opoziție Josh […]

 Mihai Stepan Cazazian

DELIMITAREA  frontierelor  ARMENIEI acum 2220 de ani, în timpul regelui Ardașes I cel Mare – Unificatorul

DELIMITAREA  frontierelor  ARMENIEI acum 2220 de ani, în timpul regelui Ardașes I cel Mare – Unificatorul

          Regele ARDAȘES  I  CEL MARE, (189-160 Î. Hr.) își așează capitala la confluența râurilor Arax ( Yerash, Araz) și Medzamor, pe dealurile Khor Virab. După cum relatează Plutarh (46-127) planul orașului Ardașat este sugerat lui Ardașes de generalul Hanibal, care se refugiază în Armenia  după ce Cartagina a fost cucerită de romani. Strabon (64-24 […]