Urmele unei culturi apuse…

De-a lungul timpului, Suceava a fost un exemplu de convieţuire cu alte etnii şi de împletire a culturilor atât occidentale, dar mai ales orientale. O dovadă vie a acestui fapt este actuala Stradă Armenească, care păstrează în special urmele comunităţii armene. Pentru a înţelege mai bine interesul nostru vizavi de această stradă este necesar să […]
Istoria unei tragedii

La editura londoneză I.B.Tauris apare chiar în acest an masivul studiu istoric “The Armenian Genocide.A complete History”, sub semnătura unui distins cercetător şi istoric din Franţa, Raymond Kevorkian. O binevenită variantă în limba engleză, nu am reuşit să descoperim numele traducătorului. Anyway,prima ediţie a lucrării de faţă – care a ajuns la noi prin bunăvoinţa […]
Balada populară “Deir-es-Zor”

”Deir –es- Zor” este o baladă populară armeană din perioada genocidului, despre exodul armenilor trimiși în surghiun spre pustiul sirian Deir-es-Zor, spre a fi exterminați – acolo sau pe drum . Balada a fost inițial creată în limba turcă și a circulat pe cale orală în această limbă, fiind ulterior tradusă în armeană de către […]
Despre supravieţuitorii Genocidului în limba italiană

Donald E. Miller – Lorna Touryan, “Survivors”. Il Genocidio degli armeni raccontato da chi allora era bambino. Presentazione di Antonia Arslan. Ed. Guerini e Associati, Milano, 2007. Traducerea în italiană: Sandra Fabbro Canzian. Revizuită de: Alessia Piana. Ediţie îngrijită de către Antonia Arslan. Editura „Guerini e Associati” are meritul de a difuza colecţia […]
Un document în limba armeană din tezaurul arhivistic sucevean

La Muzeul de Istorie din Suceava s-a deschis, la sfârşitul lunii octombrie a.c. expoziţia, cu genericul „Din tezaurul arhivistic sucevean”. Expoziţia, realizată de Arhivele Naţionale Suceava în colaborare cu Muzeul Bucovinei, prilejuită de sărbătorirea Zilei Arhivelor Naţionale (31 octombrie) a marcat totodată împlinirea a 65 de ani de activitate arhivistică instituţionalizată la Suceava. Expoziţia cuprinde […]
Dosarul Raphael Lemkin al genocidului armean

Consemnăm cu întârziere, dar cu necesară îndatorire, apariţia în anul 2008 a unei cărţi de o însemnătate specială în campania dusă pentru recunoaşterea genocidului armean. Publicată de Center for Armenian Remembrance din SUA şi subintitulată “Masacrarea armenilor de către turci”, ea reproduce o selecţie semnificativă dintr-un manuscris al lui Raphael Lemkin, păstrat la American Jewish […]
GENOCIDUL ARMENILOR (IMPERIUL OTOMAN 1915-1918)

Pe 24 aprilie 2011 se împlinesc 96 de ani de la declanşarea primului mare genocid al secolului XX, şi anume genocidul împotriva armenilor de pe teritoriul Imperiului Otoman, din perioada 1915-1918. Conform datelor Asociaţiei Internaţionale de Studiu al Genocidului, în timpul primului război mondial, aproape 1,5 milioane de armeni au murit de mâinile otomanilor. În […]
Păstrând vie memoria strămoşilor noştri

Metz Yeghern: doar la auzul acestor două cuvinte parcă lumea nu ni se pare la fel, parcă am cădea într-un alt univers. Starea de nelinişte şi durerea ce ne apasă este greu de descris. De ce? Pentru că vedem în faţa noastră imaginea dezolantă a evenimentelor ce au început pe data de 24 Aprilie 1915 […]
Descoperiri şi constatări privind construcţia şi evoluţia planimetrică şi volumetrică a bisericii Mănăstirii Hagigadar

Doi arheologi suceveni de la Muzeul Bucovinei, Florin Hău şi Ştefan Dejan, care efectuează cercetarea arheologică în interiorul bisericii Adormirea Maicii Domnului de la mănăstirea armenească Hagigadar, au făcut o serie de descoperiri şi constatări interesante cu privire la construcţia şi evoluţia planimetrică şi volumetrică a monumentului. Mănăstirea Hagigadar, niciodată cercetată până acum din punct […]
Turnul Roşu – Trepte din lespezi de mormânt

Turnul Roşu, turnul-clopotniţă al bisericii armeneşti Sf. Simion din Suceava, care a fost construit cu 38 de ani mai târziu decât lăcaşul de cult, are scara exterioară realizată prin suprapunerea câtorva lespezi de mormânt. Turnul, ale cărui clopote au amuţit Biserica Sf. Simion, construită în anul 1513, cea mai veche biserică armenească din perimetrul intravilan […]
Inedit Urme de pictură murală interioară la Biserica Sf. Simion

Lucrările de consolidare şi restaurare care se execută la biserica armenească Sf. Simion din municipiul Suceava continuă să ne ofere surprize. Dacă luna trecută, arheologii suceveni, care efectuează cercetări în lăcaşul de cult, semnalau descoperirea unei tainiţe sub platforma altarului şi identificau urme de zidărie care sugerau un alt plan al construcţiei, un alt element […]
Nostalgie în sepia Cafeneaua Armenească

Strada Armenească din Suceava, care, încă înainte de data menţionării sale documentare (Uliţa Mare Armenească -1597) şi până astăzi se întinde între aceleaşi repere urbane, Biserica Sf. Cruce şi Biserica Sf. Simion, îşi sublinia identitatea etnică la sfârşitul sec. al XIX-lea printr-un local public, care a dispărut între timp din peisajul urbei: Cafeneaua Armenească. Plan […]