Printre invitații evenimentului s-au numărat oameni politici, membri ai corpului diplomatic și ai clerului. Lansarea volumului a fost prefațată de un moment de muzică și poezie și s-a încheiat cu o sesiune de autografe. La lansare, au vorbit poetul Marian Drăghici și criticul Alex Ștefănescu.

“Am o anume stinghereală, pentru că dimineața am vorbit la Parlament despre buget. Vreau să vă spun că nu e nicio nepotriveală între una și alta. Nu pentru că cei care se ocupă de economie sunt poeți … ar fi foarte bine…”, a spus Vosganian, în deschiderea discursului său.

El a mărturisit că are credința că “marea istorie au făcut-o poeții”. “Cetățile s-au dărâmat, imperiile s-au destrămat, dar au rămas papirusurile egiptene, au rămas manuscrisele de la Marea Moartă”, a spus el.

Varujan Vosganian a vorbit despre cel mai nou volum al său, despre care a mărturisit că are note autobiografice.

“Eu aparțin celei mai norocoase generații din istoria lumii. Suntem singura generație care a trecut în același timp granița a două secole, a două milenii și a două rânduiri. Nu s-a întâmplat asta nici în anul 1000, nici în anul 0”, a declarat el, spunând că o “obsesie” a celei mai noi cărți pe care o semnează este cea a “zidului”.

În acest context, el a apreciat că “marele învingător al comunismului a fost poezia”.”Eu cred că și marele învingător al tranziției va fi poezia”, a mărturisit el.

“Eu, ca și poet, nu pot decât să îl invidiez pe domnul Vosganian și să îl felicit”, a spus poetul Marian Drăghici. El a adăugat că Varujan Vosganian este un “autor complex, cu tematică diversificată”. “O trăsătură a scrisului său este și umorul”, a apreciat el.

 

Criticul Alex Ștefănescu a vorbit despre inteligența și umorul scrisului lui Vosganian. “Principala lui calitate în tot ce face este o inteligență efervescentă. Este extraordinar de inteligent și inventiv. Scrisul lui parcă are fosfor, are ceva strălucitor”, a declarat Ștefănescu.El a amintit de începuturile scriitorului Varujan Vosganian. “Parcă este o regulă că tinerii descoperiți de mine ajung de obicei demnitari”, a glumit Alex Ștefănescu, enumerându-i, în această categorie, pe Adrian Cioroianu, Eugen Șerbănescu, Vasile Dîncu și Cristian Tudor Popescu, despre ultimul spunând că “a ajuns un fel de prim ministru al presei românești”.

“Am mână bună și îi sfătuiesc pe tinerii care vor să facă carieră în politica românească să mi se adreseze cu textele lor”, a glumit acesta, declarând că “sunt foarte mulți oameni politici care în mod confidențial” îi dau textele lor, pentru o privire critică.

Alex Ștefănescu a apreciat modul în care cultura armenească este prezentă în opera lui Varujan Vosganian. “(În opera sa — n.r.) valorifică folclorul uitat din tradiția armenească. Tradiția armenească este prea puțin valorificată la noi. De asta și cred că ar merita Premiul Nobel pentru ‘Cartea șoaptelor’, fără niciun fel de exagerare, pentru că vine cu ceva nou”, a adăugat criticul literar.

“Prezența lui Varujan Vosganian în viața culturală românească o însuflețește. Mă bucur că există, mă bucur că îl cunosc, mă bucur să mă laud la o cafea că a frecventat cenaclul condus de mine și … nu îi doresc să ajungă prim-ministru”, și-a încheiat Alex Ștefănescu intervenția.

“Cartea poemelor mele nescrise” — apărută la Cartea Românească—vorbește despre generația tristă a copiilor născuți după război și căreia evenimentele din 1989 nu i-au atenuat dimensiunea tragică, dar evocă, în același timp, condiția poetului într-o lume lipsită de autenticitate, se arată în prezentarea volumului pe site-ul Polirom.

Varujan Vosganian este poet și prozator. A publicat volumele de versuri: “Șamanul albastru” (Editura Ararat, 1994), “Ochiul cel alb al reginei” (Editura Cartea Românească, 2001), “Iisus cu o mie de brațe” (Editura Dacia, 2005) și volumele de proză: “Statuia comandorului” (nuvele — Editura Ararat, 1994), “Cartea șoaptelor” (roman — Editura Polirom, 2009, 2012), “Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri” (nuvele — Editura Polirom, 2013).

Cărțile sale au fost premiate sau nominalizate la importante premii în țară și în străinătate. Traduceri, prezentări, lecturi publice, precum și comentarii critice ori eseuri din și despre scrierile sale au fost realizate în numeroase țări ale lumii.

AGERPRES/(A, AS — autor: Oana Ghiță, editor: Vicențiu Purcărea)