Redactor

Carte – „Zile de coşmar” de Carnig Stepanian / ALERTĂ LA DEZASTRELE XENOFOBIEI

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

                Supraviețuitor al Genocidului Armean, Carnig Stepanian, autorul volumului autobiografic „Zile de coșmar”, recent tălmăcit în română de Madeleine Karacașian, sensibilizează cititorii asupra unei teme grave și actuale: crimele împotriva umanității, săvârșite în numele unor ideologii ale urii și violenței pe criterii etnice, religioase. Saga familiei croitorului Khacig începe la Mamahatun, lângă Erzinca, în Armenia Apuseană, parte a fostului Imperiu Otoman. După intrarea Turciei alături de Puterile Centrale în Primul Război Mondial, împotriva armenilor, creștini, acuzați că ar sprijini Puterile Aliate, este declanșată, în 1915, prima dintre indescriptibilele acțiuni de deportare, jafuri, torturi, masacre care au marcat secolul trecut, servind lui Hitler drept model declarat pentru Holocaust.

                Romanul este construit în trepte: de la preambul – normalitatea relațiilor interetnice, în care primau omenia, respectul reciproc -, la activarea jihadului, cu stimularea instinctelor agresive, educarea copiilor în spiritul urii Celuilalt. Consecințe: arestarea și asasinarea intelectualității armene, măcelurile în masă. Pe acest fundal, se derulează lupta pentru supraviețuire a lui Khacig, din care autorul selectează, cu infailibil simț al tragicului, cele mai teribile episoade de cruzime intrată în cotidian. Protagonistul ajunge în 1925, cu un convoi de refugiați, în Armenia Sovietică, unde se reunesc rând pe rând, o parte dintre membrii familiei rămași în viață: soția, sora ei, fiul cel mare, Carnig, reperat într-un orfelinat american din Chalkis, oraș din Grecia. Nu mai puțin dramatică este narațiunea fiului regăsit, Carnig, care are de înfruntat spaima vânatului hăituit, foamea, lepra, holera, supliciile din orfelinate. Densitatea întunericului este spartă de licăriri de salvatoare umanitate.

                Cunoscătoare  a culturii armene, prefațatoarea și traducătoarea cărții, Madeleine Karacașian este și autoarea unor note de lector avizat, cu necesare referiri istorice, geografice, lingvistice, întregindu-i valoarea.

 IULIA DELEANU

(Jurnalistă la „Realitatea evreiască”) 

  •  
  •  

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *